Constantin Brâncuşi va avea muzeu omagial la Craiova
https://www.ziarulmetropolis.ro/constantin-brancusi-va-avea-muzeu-omagial-la-craiova/

7 milioane de euro va costa Muzeul omagial Constantin Brâncuşi, pe care Consiliul Judeţean Dolj îl va ridica în curtea Muzeului de Artă din Craiova, sub forma unui Centru Internaţional.

Un articol de Petre Ivan|5 iunie 2014

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat într-o conferinţă de presă că proiectul „Centrul Internaţional Constantin Brâncuşi – Centru Turistic Interactiv” va primi o finanţare prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007 – 2013, informează Mediafax.

„O investiţie fără precedent în ţară, apare într-un moment în care, aşa cum vedeam chiar şi în mass-media, în nicio localitate din România, inclusiv Bucureşti, nu s-a realizat nimic important pentru românul cel mai cunoscut în lume. Am convingerea că acest loc se va transforma într-unul de pelerinaj, pentru că şase opere ale lui Constantin Brâncuşi, lucrări aflate în proprietatea CJ Dolj şi păstrate la Muzeul de Artă, vor putea fi acum mult mai bine puse în lumină”, a declarat preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.

Constantin Brâncuşi şi politicul din România

Pe de altă parte, Senatul a respins o propunere legislativă privind înfiinţarea unui Muzeu Naţional de Artă „Constantin Brâncuşi” la Târgu-Jiu, care ar fi urmat să constantinfuncţioneze în subordinea Muzeului Naţional de Artă al României, în administrarea Consiliului Judeţean Gorj şi să primească finanţare din bugetul Ministerului Culturii şi din venituri extrabugetare.

Printre obiectivele acestui muzeu se numără promovarea operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi, identificarea şi inventarierea tuturor lucrărilor artistului aflate pe teritoriul României şi protejarea şi conservarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu, din care fac parte Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor, Masa Tăcerii, se arată în proiectul de lege, care a fost iniţiat de parlamentari ai mai multor partide.

Senatul a fost prima cameră sesizată în privinţa acestui proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind cea decizională.

Constantin Brâncuşi (19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj – 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.

Foto: Constantin Brâncuşi – wikipeda

26
/06
/20

În noaptea din 27 spre 28 iunie 1916 în casa lui din Bucureşti, de pe strada Mendeleev, Ștefan Luchian trăia ultimele clipe dintr-o lungă agonie. Pe şevalet, se afla ultima lui creaţie rămasă neterminată: un chip de femeie.

09
/06
/20

Sâmbătă, 13 iunie, de Ziua Porților Deschise, Fundația Calea Victoriei vine în vizită la tine! Și aduce în dar demo-uri gratuite la cele mai îndrăgite cursuri din program, reduceri care durează un weekend întreg, lectori simpatici și o mulțime de alți oameni care au aceleași pasiuni ca tine.

03
/06
/20

Muzeul Naţional Cotroceni vine în întâmpinarea publicului pasionat de artă şi istorie, reluând din data de 2 iunie 2020 şi activitatea expoziţională. Un proiect cultural valoros, expoziția „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, este inclus de astăzi în circuitul de vizitare al muzeului.

29
/05
/20

Cu ocazia Centenarului Paul Celan, Primăria Muncipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Ministerul Federal al Afacerilor Europene şi Internaţionale al Republicii Austria prin Forumul Cultural Austriac București și Facultatea de Litere din București, Secția Germanistică, au realizat expoziția CELAN 100 – Printre cuvinte/ Unter den Wörtern.

21
/05
/20

Eros Di Prima, arhitect și fondatorul Asociației Culturale Creative Spaces din Italia, ne vorbește despre importanța adaptării artei la schimbările actuale.

20
/05
/20

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreția orașului său capitală.