„Copiii nopții” de Andrei Radu, câștigător al Concursului Național de Dramaturgie
https://www.ziarulmetropolis.ro/copiii-noptii-de-andrei-radu-castigator-al-concursului-national-de-dramaturgie/

Ediţia 2021 a Concursului Naţional de Dramaturgie are un câştigător! După o deliberare strânsă, juriul a decis că textul care va fi montat pe scena Teatrului Naţional din Timişoara este Copiii nopţii de Radu Andrei.

Un articol de Liliana Matei|8 septembrie 2021

Juriul Concursului Național de Dramaturgie a fost alcătuit din prof. univ. dr. Nicolae Mandea, teatrologul Călin Ciobotari și Codruța Popov, consultant artistic al Teatrului Național. Din cele 30 de propuneri intrate în concurs, juriul a selectat următoarele texte: Stockholm de Ana Sorina Corneanu, Medeea. Furie de Radu Popescu, Noul profet de Radu Popescu și Copiii nopții de Radu Andrei. Cele patru texte au fost dezvoltate în cadrul FEST-FDR, în seria de ateliere de dramaturgie Atelierele CND, în echipe formate din actorii și regizorii Teatrului Național din Timișoara; la ateliere au participat și autorii, atât fizic, cât și on-line. În perioada 2-5 septembrie, cele patru piese au fost prezentate în lectură publică, în cadrul proiectului Teatru-lectură în Parcul Civic, proiect cultural cuprins în programul cultural TM 2023 RESTART al Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului și al Consiliului Local Timiș.

Între cele patru texte finaliste a fost o competiție puternică, toate având reale calități dramaturgice și un foarte mare potențial pentru punerea în scenă. Astfel, monodrama Stockholm transcende docudrama printr-o construcție dramatică foarte bine susținută, incluzând supratema memoriei și având toate datele pentru un recital actoricesc emoționant și complex.

Noul profet este un text ofertant, pentru doi actori, un text cu o rigoare dramaturgică  admirabilă care, creionând relația dintre un declasat și un reprezentant al middle class corporatist aflat într-o criză existențială, reia o temă de mare actualitate, evadarea din „sistem” și sindromul burnout, dar și, în subsidiar, insistă asupra nevoii de epifanie a unei societăți alienate.

Medeea: furie deconstruiește mitul și îl reconstruiește astfel încât să servească o serie de teme lansate de autor: rasism, paternitate, sexualitate etc.  Textul este de interes și ar putea fi suportul unui spectacol care depășește speculația filozofică asupra subiectului prin imagine teatrală și sensibilizare a percepției.

În procesul de jurizare, membrii au apreciat parcursul pieselor de la literatură la text dramatic, precum și impactul acestora la publicul prezent la lecturile din cadrul proiectului Teatru-lectură în Parcul Civic. În acest context, Copiii nopții a fost piesa care, în lucrul cu actorii, a susținut și a dezvoltat cel mai bine din punct de vedere scenic temele și forma abordată, acesta fiind un indicator determinant în stabilirea textului câștigător.

„Radu Andrei debutează în dramaturgie cu această piesă plasată în mediul tinerei generații care, iată, găsește în el o voce clară, puternică și – important în contextul polarizării discursului public (fie el și cultural) – caldă, empatică. Personaje între 20 și 30 de ani, lumea garsonierelor și a camerelor de cămin, dar și o lume a ficțiunilor, a muzicii, a nevoii de emoție, o lume în care personajele mai au candoare și mai pot trăi miraculosul, chiar dacă el apare, improbabil, pe un coridor de cămin studențesc, în miez de noapte. Cu un simț ascuțit al constructului scenic și al dezvoltării temelor, autorul vorbește în Copiii nopții despre maturizare și o face cu lumina și întunericul, cu idealismul și cu acea falsă blazare proprii vârstei tinere, cu încrederea și cu spaimele despărțirii de mediul familial și intrării în lumea adulților”, se precizează în Argumentul anunțat de președintele juriului duminică seara, la Sala 2, în închiderea FEST-FDR.

Cele patru texte din cadrul proiectului Teatru-lectură în Parcul Civic se reîntorc la autorii lor, îmbogățite prin experiența reprezentării în spectacole-lectură. Variantele finale vor fi publicate în volum, iar Copiii nopții de Radu Andrei va fi prelucrat în continuare în dimensiunea practicii de scenă, proiectul urmând să fie finalizat printr-un spectacol produs de Teatrul Național din Timișoara.

03
/02
/22

CRONICĂ DE FILM O frumoasă animaţie japoneză, „Belle” (2021, r. Mamoru Hosoda), care a avut anul trecut premiera mondială la Cannes, ajunge acum şi în cinematografele de la noi, atât în versiunea originală şi cu subtitări, cât şi dublată în română.

02
/02
/22

Francezul Fabien Ghernati expune pentru prima oară în România. Expoziția de la București propune zece lucrări pe hârtie, în cerneală, pentru că artistul, arhitect francez, desenează ghidându-se după motto-ul „Azi cerneală, mâine mituri”.

02
/02
/22

Începând de marți, 1 februarie, Teatrul Național din Timișoara deschide pe site-ul www.tntimisoara.com platforma on-line CLOUD – BIBLIOTECA VIRTUALĂ, dedicată dramaturgiei contemporane românești și noilor traduceri din literatura dramatică a lumii.

01
/02
/22

CRONICĂ DE FILM Pe măsură ce treceau minutele din „The Worst Person in the World” (2021) la proiecţia de la Cinema Elvire Popesco, mă tot gândeam: juriul de la Cannes a avut la îndemână acest „mare film existenţialist contemporan” (o descriere justă pe care aveam să o citesc apoi în revista Positif) pentru a-i acorda Palme d`Or, dar a preferat în schimb, din dorinţa de a scrie istorie, să aleagă un pariu riscant ca „Titane”?

01
/02
/22

Muzeul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” a luat fiinţă la data de 10 septembrie 1942, la inițiativa lui George Franga- actor și apoi ajutor de bibliotecar al Teatrului Naţional. Liviu Rebreanu, director al Teatrului Național „I.L.Caragiale”, în acea vreme, a fost cel care a aprobat înființarea acestui Muzeu.

01
/02
/22

Joi, 3 și vineri, 4 februarie 2022, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu” îl va avea ca invitat în concertele stagiunii pe dirijorul canadian Charles Olivieri-Munroe.

31
/01
/22

CRONICĂ DE FILM "Lucruri pentru care merită să plângi" (2021), debutul în lungmetraj al regizoarei româno-maghiare Cristina Groşan, este portretul generaţiei de 30 de ani, cu fricile şi nesiguranţele ei. Cu premiera mondială în competiţia Festivalului de la Sarajevo, filmul poate fi găsit în unele cinematografe din ţară.

30
/01
/22

În proza scurtă rigoarea și libertatea se întâlnesc de multe ori în chip fericit. Uneori, reușita atinge cele mai înalte niveluri, iar literatura ajunge în noi teritorii și cucerește milioane de cititori. Este și cazul unor scriitori renumiți, de diverse origini, care au publicat proză scurtă, accesibilă și în limba română.

29
/01
/22

Apărut în limba română în colecția „Cărți cult” la Editura ART (traducere de Petre Solomon, 2021), romanul „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury reuşeşte performanţa de a fi deopotrivă o capodoperă a literaturii universale, un clasic al genului şi un bestseller.

28
/01
/22

Născută pe 13 aprilie 1938, la Brăila, Cătălina Buzoianu s-a impus în teatrul românesc într-o manieră unică, dificil de surprins în câteva cuvinte. A montat peste 100 de spectacole în țară și peste hotare, inclusiv pe scena Teatrului Metropolis, a îndrumat generații de studenți, a fost admirată de colegii de breaslă și iubită de public.

28
/01
/22

„Miracol”, thrillerul psihologic regizat de Bogdan George Apetri, își începe circuitul pe marile ecrane din România chiar înainte de data premierei și va avea parte de avanpremiere și de proiecții speciale, urmate de Q&A cu echipa filmului, în Cluj, Timișoara, București, Sibiu și Piatra Neamț.