Cristian Tudor Popescu: „M-am întors la literatură
https://www.ziarulmetropolis.ro/cristian-tudor-popescu-m-am-intors-la-literatura/

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care şi-a lansat duminică, la Târgul Gaudeamus, cel mai recent volum al său, ,,Filmar”, dar şi a treia ediţie a cărţii ,,Copiii fiarei”, a declarat că s-a întors la literatură.

Un articol de Andrada Văsii|24 noiembrie 2013

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care şi-a lansat duminică, la Târgul Gaudeamus, cel mai recent volum al său, „Filmar”, dar şi a treia ediţie a cărţii „Copiii fiarei”, a declarat că s-a întors la literatură.

Cristian Tudor Popescu a spus, la evenimentul organizat de Polirom la standul Dacia din cadrul Târgului Gaudeamus, că nu şi-a dorit această lansare de carte, întrucât rezistă din ce în ce mai greu în spaţii cu lume multă. „Asta îmi dă o stare de anxietate şi mă stresează. Psihiatrii ar numi aşa ceva agorafobie”, a spus jurnalistul.

El a precizat că editura Polirom a fost cea care a vrut ca această lansare să aibă loc la Târgul Gaudeamus. „Constat că bine a făcut, pentru că dumneavoastră, cei care aţi venit acum aici, sunteţi, îmi dau seama, publicul meu ultim şi, de fapt, singurul care contează”, a spus Cristian Tudor Popescu.

Jurnalistul a mai menţionat că, în urmă cu 20 de ani, când scria cartea „Copiii fiarei”, nu mai dorea să fie „un scriitor pentru cei puţini şi foarte educaţi”. „Consideram că, având în vedere ce se întâmpla pe stradă, în ţară şi în lume după ’89, trebuia să scriu pentru mase”, a spus el.

Popescu a adăugat că a fost nevoit să lupte cu idei pe care i le băgase în cap regimul comunist, amintind trei dintre acestea: scriitorul este dator să scrie pentru mase, scriitorul este dator să schimbe lumea şi, în calitate de jurnalist, trebuie să încerce să schimbe oamenii, să-şi schimbe colegii.

„Toate aceste trei idei s-au dovedit egoiste şi comunistoide, am înţeles însă asta după 20 de ani. Atunci credeam ca asta trebuie să fac şi am făcut-o”, a completat el.

Cristian Tudor Popescu: fără texte politice

Cristian Tudor Popescu a mai precizat că volumul „Filmar” reprezintă rezultatul unei alte atitudini faţă de actul scrisului. Potrivit acestuia, volumul nu mai conţine niciun text politic. „Aceasta carte conţine proză. M-am întors la literatură”, a spus jurnalistul.

În carte este vorba despre filmele pe care le fac regizorii şi despre filmele pe care le face viaţa, a mai spus el. „Dacă ştii să te uiţi la ea, în anumite momente, viaţa produce filme”, a adăugat Cristian Tudor Popescu.

La lansare, jurnalistul a citit, pentru zecile de oameni veniţi să asiste la eveniment, două texte, din volumele „Copiii fiarei”, respectiv „Filmar”.

Citiţi şi: Editura Polirom aduce 1.000 de titluri la Gaudeamus

Potrivit editurii Polirom, „Filmar” reuneşte texte ce abordează subiecte legate de cinematografie, fără să ocolească însă analizele unor evenimente recente. Cunoscut cinefil, autorul trasează paralele între producţiile cinematografice şi viaţa reală, între personaje de film şi persoane publice, dar prezintă şi filme mai vechi sau mai noi, actori, regizori, festivaluri şi premiile oferite în cadrul acestora.

În plus, trece în revistă preferinţele criticilor de film şi ale publicului, fie el format din elevi de liceu sau din persoane care au trăit direct experienţa comunismului. Cristian Tudor Popescu vine cu argumente solide care să îi susţină ipotezele, nu se fereşte să pună degetul pe rană atunci când e cazul şi nici nu evită laudele pentru producţiile şi persoanele pe care le consideră meritorii.

Cristian Tudor Popescu

Coperta volumului „Copiii fiarei“

„Dacă în legătură cu o moralitate a artei se poate discuta, de la Villon până la marchizul de Sade şi Céline, o artă a moralităţii nu văd cum ar putea exista. Nu e nimic artistic în a fi moral. A nu fi făţarnic, a nu fi oportunist, a nu minţi, a nu trăda, a-ţi asuma greşelile şi a plăti pentru ele nu presupune talent. Moralitatea nu e nici măcar o profesie.“

Acesta continua: „Moralitatea e un organ, ca inima sau ficatul, îl ai sau nu îl ai, cu deosebirea că poţi trăi şi fără el. Ea îţi aparţine în totalitate – eşti moral în primul rând faţă de tine însuţi -, nu e menită aprecierii celorlalţi, ca arta. Sau, astăzi, în România, moralitatea poate fi definită ca o boală psihică”, notează Mediafax.

Volumul „Filmar”, publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Publicistică”, va fi disponibil şi în format digital.

Foto credit: Polirom, Wikipedia foto Cristian Tudor Popescu

01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.