Cum au fost salvate cele 118 minute cu Toma Caragiu din arhiva TVR
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-au-fost-salvate-cele-118-cu-toma-caragiu-din-arhiva-tvr/

Graţie micului ecran, Toma Caragiu a rămas în arhiva televiziunii şi, astfel, în memoria colectivă, cu o serie de scheciuri care ne încântă şi astăzi, la mai bine de patru decenii de ani de la prematură sa dispariţie.

Un articol de Petre Ivan|10 Februarie 2018

Din păcate, numeroase înregistrări cu Toma Caragiu au fost şterse, iar în urma marelui actor au rămas doar… 118 minute, păstrate prin încăpățânarea a doi oameni de televiziune:  Tudor Vornicu şi Dan Mihăescu.

„Prin 1988, am primit un telefon de la Tudor Vornicu, despre faptul că cei din televiziune începeau să șteargă benzile. Se făcea economie. Se păstrau doar vizitele de lucru ale tovarășilor. Vornicu era îngrozit că Toma Caragiu va dispărea din televiziune. Mi-a făcut rost de un spațiu de montaj unde să adun cât mai multe dintre scheciurile lui. Am strâns pe o banda 118 minute cu Toma și, ca să nu fie ștearsă, am scris pe ea Vizita lui Nicolae Ceaușescu în comuna…” – Dan Mihăescu, umorist

Printre momentele umoristice şterse de minţile luminate ale partidului se numără şi celebra schița a lui Caragiale, Căldură mare. Dan Mihăescu îi convinsese pe Caragiu şi Marin Moraru “să o joace aşa cum ştiau ei“. S-a păstrat în schimb “Petițiune” (1968), un alt moment marca I.L. Caragiale, cu Toma Caragiu și Dem Rădulescu în distribuţie.

Foto: Toma Caragiu – cinemagia

02
/09
/19

Pentru a înțelege cum a funcționat mitul poetului după căderea comunismului ne-am întors la o lucrare deja de referință: „Mihai Eminescu, Românul Absolut. Facerea și desfacerea unui mit”, de Lucia Boia (editura Humanitas).

21
/08
/19

Cioran este perceput îndeobște a fi fost un filosof nihilist. Totul (mai puțin muzica clasică) îi repugna gânditorului din Rășinari (consacrat la Paris). Cu toate acestea, Emil Cioran a publicat în 1986, la Gallimard, o lucrare intitulată „Exerciții de admirație”.

15
/08
/19

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluție) și cum au întâmpinat ei zorii noii libertăți.

14
/08
/19

Pe 10 august s-au împlinit 135 de ani de la nașterea, la Brăila, a scriitorului Panait Istrati. Am selectat pentru dumneavoastră câteva repere biografice (așa cum apar în Panait Istrati, „Opere”, Editura Academiei Române, București, 2003).

30
/07
/19

În timp ce în România, în primii ani după Revoluție, cinema-ul de ficțiune se răfuia gălăgios cu trecutul recent, iar documentarul era în derută, cvasi-inexistent, după prăbușirea Studioului Sahia, un tânăr fotograf din Germania, plecat în copilărie din Banatul românesc, Dobrivoie Kerpenisan, realiza două documentare splendide despre oamenii din satul natal.

30
/07
/19

S-a stins din viață, în această dimineață, la vârsta de 76 de ani, cunoscuta actriţă Florina Cercel. În cei peste 50 de ani de carieră, a interpretat peste 100 de roluri în teatru şi film, roluri prin care a fascinat de fiecare dată publicul spectator. Actrița, care suferea de mai mulți ani de cancer pulmonar, a murit în locuința sa din București.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

11
/07
/19

„Cum nu veţi citi aceste rânduri decât când nu voi mai fi eu, pot să-mi permit o sinceritate pe care, oricum aş vrea-o, n-aş putea s-o ajung, ştiind că veţi citi jurnalul acesta fiind eu în viaţă. (…) Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale.”

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

Page 1 of 3012345...102030...Last »