Cum erau cenzurate muzica, filmul şi teatrul în comunism
https://www.ziarulmetropolis.ro/cum-erau-cenzurate-muzica-filmul-si-teatrul-in-comunism/

„Tăiam cuvinte, dar nu tăiam niciodată ideea“ – Sanda Manu. „Cenzura mai mult ne-a ajutat, pentru că noi inventasem un mic pachet periculos format din ideile zilelor noastre, din idei care deranjau” – Artan. „Cenzura a avut mai multe etape, dar nu a început în comunism, atunci doar i s-a schimbat semnul şi sensul” – Cristian Tudor Popescu.

Un articol de Ziarul Metropolis|15 decembrie 2015

Centrul de Studii în Istorie Contemporană, în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer România, a organizat luna trecută proiectul Arta și cenzura în comunism, care a cuprins o serie de evenimente, desfășurate în trei zile separate, dedicate cenzurii în muzică, film și teatru din România comunistă.

Proiectul a fost deschis, la Club A, de o dezbatere despre cenzura în muzică, moderată de Sorin Dănescu (ex-Viţa de Vie, ex-Diesel) și i-a avut ca invitaţi pe Artan (Adrian Pleșca), Mircea Baniciu și Mihai Godoroja.

ARTAN

„Pe atunci, ne interesa să facem pe grozavii, aşa că cenzura mai mult ne-a ajutat, pentru că noi inventasem un mic pachet periculos format din ideile zilelor noastre, din idei care deranjau”.

SORIN DĂNESCU

„Cred că pe atunci conştientul colectiv era mult mai puternic decât în zilele noastre. Înainte de 1989, şi calitatea muzicii era mai bună, pentru că în condiţiile în care exista acel pat al lui Procust, muzicienii se străduiau să fie subversivi şi să scoată ce-i mai bun”.

MIKE GODOROJA

„Am citit în cărţile de istorie ale copiilor mei că perioada anilor 80 a fost cea mai tristă pentru România, dar eu cred că România avea o dublă viaţă: una oficială, controlată de Guvern şi una interioară, a oraşelor şi a oamenilor între care funcţiona socializarea directă şi în care Cenzura nu pătrundea”.

Dezbaterea despre cenzura în film de la Cinemateca Eforie a fost moderată de Mihai Fulger şi i-a avut ca invitați pe Cristian Tudor Popescu, Florin Mihăilescu și Nae Caranfil.

CRISTIAN TUDOR POPESCU

„Cenzura a avut mai multe etape, dar nu a început în comunism, atunci doar i s-a schimbat semnul şi sensul”.

NAE CARANFIL

„Era o cenzură estetică în IATC: eram ghidaţi spre anumite subiecte şi spre o anumită metodă de tratare a lor; era o cenzură difuză”.

FLORIN MIHĂILESCU

„În cinematografia actuală funcţionează o cenzură de ordin economic”.

Dezbaterea despre cenzura în teatru, de la Teatrul Bulandra, le-a avut invitate pe Eugenia Vodă şi pe Sanda Manu.

EUGENIA VODĂ

„Sub presiunea cenzurii şi autocenzurii se trezea o creativitate cu care teatrul de după 1989 nu s-a mai întâlnit; astfel se naşte un paradox: când istoria este vitregă, talentul pare să fie şi mai bine pus în valoare.”

SANDA MANU

„Nu am venit să vorbesc împotriva cenzorilor, ci a turnătorilor; cenzorii nu erau de pus la zid; eu eram primul cenzor al pieselor mele, tăiam cuvinte, dar nu tăiam niciodată ideea”.

Sanda Manu, Eugenia Voda_FOTO-ANDREI_GINDAC_76

În foaierul sălii Studio Space de la Teatrul Bulandra a fost vernisată „CenzurART” – expoziție de fotografie a lui Andrei Gîndac, care a conţinut imaginile realizate pentru campania de teasing a proiectului.

Scopul principal al proiectului a fost acela de a readuce în conștiința publică actuală faptul că, în timpul regimului comunist din România, cenzura s-a manifestat masiv în toate domeniile culturii, ajungând să modifice radical tipul de percepție al spectactorului, precum și atitudinea și receptarea în fața obiectului artistic.

Foto: Andrei Gîndac

09
/10
/23

Ediţia în română a unei cărţi despre legendarul regizor Martin Scorsese şi un volum în engleză scris de Andrei Gorzo şi Veronica Lazăr despre cinemaul lui Radu Jude sunt două recomandări de lectură pentru această toamnă, pentru cei pasionaţi şi de discursul despre filme, nu doar de vizionarea lor.

09
/10
/23

Les Films de Cannes à Bucarest (20 - 29 octombrie) le-a pregătit bucureștenilor un maraton de cinema de 10 zile cu 43 de lungmetraje, 15 scurtmetraje și mai mult de 65 de proiecții ale unor autoare și autori care au un cuvânt greu de spus în cinematografia momentului.

04
/10
/23

Bizară şi explozivă apariţie e acest “Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), cel mai nou film al lui Radu Jude. El adună într-o structură inedită, inconfortabilă şi surprinzătoare la fiecare pas, cam toate preocupările formale de până acum ale regizorului, care le pune de această dată în slujba unei critici virulente a capitalismului deopotrivă românesc şi european.

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.