Despre imbecili
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-imbecili/

Carlo M. Cipolla, mort în anul 2000, la 78 de ani, a sintetizat în “Legile fundamentale ale imbecilităţii umane” (Editura Humanitas, 2014) cea mai gravă dintre problemele cu care omenirea se confruntă în prezent.

Un articol de Andrei Crăciun|10 iulie 2014

Despre această cărțulie, de nici o sută de pagini, format foarte mic, pe care am citit-o așteptând un autobuz în stație (în România, se așteaptă îndelung în stațiile de autobuz), a scris deja însuși Gabriel Liiceanu. Trebuie să fii un bou să scrii în contra acelui text. Încerc să nu fiu un bou.

Citindu-l pe Carlo M. Cipolla, încântat de concizia sa, de logica fără cusur, m-am gândit că “Legile fundamentale ale imbecilității umane” ar trebui să i se confere fiecărui individ, încă de la naștere, alături de numele pe care-l va purta.

Ea, cărţulia, va fi apoi păstrată într-un sertar bine ales, iar la optsprezece ani, sau mai târziu, la douăzeci și unu sau chiar la douăzeci și cinci, se va citi pe îndelete – e una dintre rarele lecturi pe care școala ar trebui să le facă obligatorii, dar evident nu le face.

Imbecililor nu le va folosi.  Celorlalți, studiul celebrului economist, studiu în toată puterea cuvântului, le-ar confirma, desigur, intuițiile. Da, vor spune fericiți non-imbecilii, așa e!, are dreptate profesorul Cipolla – numărul imbecililor este întotdeauna și în mod inevitabil subestimat de toată lumea!

carlo cipolla

Nu voi enunța aici legile fundamentale sintetizate de Carlo M. Cipolla. Mă voi opri asupra acestei grile de identificare – imbecilul este, conform autorului și realității, acela care produce pagube altora fără a avea nimic de câștigat de pe urma acțiunilor sale.

În lumina acestei definiții, veți recunoaște cât de des se întâlnește această specie – imbecilul – în regnul nostru. Veţi recunoaşte, de asemenea, mâhniţi, şi că adeseori şi comportamentul nostru decade înspre imbecilitate, prezintă această tendinţă, aceste pusee – ele trebuie reprimate.

Carlo M. Cipolla dezvăluie o arhitectură a lumii în patru piloni fundamentali. Iar imbecilii sunt chiar piatra de temelie pe care s-au construit societăţile moderne. Forţa lor creşte, pe măsură ce opţiunile lor ajung nu doar să conteze, ci şi să dicteze (cum ar putea fi altfel într-o democraţie şi într-o piaţă care fetişează preţul de piaţă?).

Niciodată n-a fost umanitatea, avertizează Cipolla, chiar dacă discret, pe buza mai evidentă a acelei prăpastii care ne va întoarce în întuneric. Niciodată, puterea imbecililor n-a fost, de fapt, mai mare.

Cu adevărat semnificativă mi se pare şi constatarea că procentul imbecililor este constant în natură – imun la etnii sau profesii. Aşa este, are dreptate Carlo M. Cipolla: procentul imbecililor este constant şi printre fochişti, şi printre frizeri şi printre laureaţii Premiului Nobel pentru Economie.

Şi ce se poate face? Ca orice excelent teoretician, Carlo M. Cipolla nu pretinde altă soluţie decât ocolirea grabnică şi definitivă a oricărui imbecil, deîndată ce este identificat ca atare.

Foto: Trilulilu.ro



27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).