Director Christie’s: „Muza” – sculptura care l-a făcut celebru pe Brâncuşi în America
https://www.ziarulmetropolis.ro/director-christies-muza-sculptura-care-l-a-facut-celebru-pe-brancusi-in-america/

„Muza”, bustul în ghips sculptat de Brâncuşi în 1912 având-o ca model pe baronesa Renée-Irana Frachon, a fost o lucrare de răscruce la începutul perioadei de afirmare a sculptorului român, opera care i-a făcut cunoscut geniul peste ocean. „Muza” va fi scoasă la licitaţie de Christie’s în seara de 7 noiembrie, alături de alte 70 […]

Un articol de Andrada Văsii|6 noiembrie 2012

„Muza”, bustul în ghips sculptat de Brâncuşi în 1912 având-o ca model pe baronesa Renée-Irana Frachon, a fost o lucrare de răscruce la începutul perioadei de afirmare a sculptorului român, opera care i-a făcut cunoscut geniul peste ocean.

„Muza” va fi scoasă la licitaţie de Christie’s în seara de 7 noiembrie, alături de alte 70 de opere de pictori şi sculptori impresionişti şi moderni: Chagall, Picasso, Giacometi, Matisse, Monet, valoarea totală a lotului fiind estimată la peste 250 de milioane de dolari.

Modelul iniţial a fost sculptat în marmură, dar organizatorii expoziţiei Armory Show din 1913, la New York, l-au rugat pe artist să execute o replică in ghips, deoarece costul asigurării pentru versiunea din marmură era prea ridicat, astfel că lucrarea, alături de alte trei exponate, a ajuns peste ocean, unde a rămas de atunci.

Modelul executat în lut are câteva detalii în plus faţă de versiunea în marmură. „A fost pentru prima dată cand publicul american a putut sa ia cunoştinţă de geniul lui Brâncuşi în sculptură. A schimbat complet percepţiile asupra artei moderne”, spune Sharon Kim, director internaţional al Casei de Licitatii Christie’s.

Datorită succesului de care s-au bucurat exponatele, Walt Kuhn, unul dintre organizatorii Armory Show, a cumpărat de la artist „Muza” în ghips, pe care a păstrat-o în colecţia sa personală. După moartea lui Kuhn, soţia sa a donat opera Muzeului Guggenheim, în 1955, care a organizat cu această ocazie prima expoziţie dedicată sculptorului român în Statele Unite. Evenimentul a fost considerat de ArtNews „cea mai importantă expoziţie de arta modernă” până la vremea respectivă.

Succesul de care s-a bucurat „Muza” în Statele Unite i-a permis lui Brâncuşi să-şi lanseze cariera de sculptor modernist. „Fără americani, nu aş fi fost în stare să produc toate aceste opere, nici măcar să exist”, declara el la sfârşitul vieţii.

În 1986, opera a fost scoasă la vânzare pentru prima dată, când a fost achiziţionată de actualul proprietar, fiind ţinută în proprietate privată şi prezentată de Christie’s pentru vizionare prima dată în acest week-end, înaintea licitaţiei de pe 7 noiembrie. „Practic, nu a fost expusă în public la vreo expoziţie şi nu a fost văzută în ultimii 25 de ani”, a adăugat Sharon Kim.

„Muza” (“Une Muse”) este a doua operă de Constantin Brâncuşi scoasă la vânzare la New York anul acesta, organizatorii estimând un preţ de vânzare între 10 şi 15 milioane de dolari. „Prometeu” („Prométhée”), un cap turnat în bronz realizat de Constantin Brâncusi în 1911, s-a vândut în luna mai a acestui an pentru suma de 12,6 milioane de dolari, tot la New York, într-o licitaţie organizată de Sotheby’s.

 

Sursa: Mediafax

04
/10
/23

Descris de Variety ca fiind un film „bogat în detalii și foarte specific în descrierea familiei de clasă mijlocie pe care o observă” și care „oferă libertatea publicului de a-și alege punctele de vedere cu care se identifică cel mai mult în imaginea de ansamblu.”, TÓTEM a cucerit simpatia spectatorilor prezenți la cele două proiecții din programul competițional al celei de-a 19-a ediții Bucharest International Film Festival (BIFF), unde a obținut Premiul Juriului. Filmul se va lansa în cinema din 13 octombrie, distribuit de August Film.

02
/10
/23

Artă, experiențe multisenzoriale marca Madrigal, povești de noapte ale Bucureștiului și primul design show în colaborare cu V&A din Londra, în perioada 29 septembrie - 14 ianuarie, la Palatul Dacia-România de pe Lipscani, în cadrul Art Safari Stars Edition.

29
/09
/23

Acum un secol, preoţi scandalizaţi de un film - "Păcat" (1924) de Jean Mihail - cereau interzicerea acestuia. O sută de ani mai târziu, un nou apel al unor clerici ortodocşi pentru oprirea de la difuzare a unui film, documentarul "Arsenie. Viaţa de apoi" (2023) de Alexandru Solomon. Amuzantă şi revelatoare paralelă.