CRONICĂ DE FILM. La aproape zece ani de la succesul său major cu „Crash”, timp în care a mai realizat alte două filme, scenaristul şi regizorul canadian Paul Haggis a revenit în 2013 cu „Third Person”, ajuns acum pe marile ecrane de la noi sub titlul mai facil de „Dragoste la persoana a treia”.
Un articol de Ionuţ Mareş|6 iulie 2014
Haggis apelează la convenția poveștilor plasate în orașe diferite – New York, Roma și Paris, unite însă prin faptul că sunt construcția în mișcare a unui scriitor american, Michael (Liam Neeson), care le împrumută personajelor părți din biografia, temperamentul și experiențele sale.
Mai exact, Haggis folosește eterna temă a încercării de exorcizare a obsesiilor și traumelor cu ajutorul literaturii. Deloc original.
Două dintre scheletele narative sunt clar marcate (prin câteva exagerări) ca fiind ficțiuni emanate din mintea scriitorului. Într-una din povești, un american misterios (Adrien Brody) se întâlnește într-un „bar americano” din Roma cu o femeie „focoasă” (citește „decolteu generos”), țigancă din România (Katy Louise Saunders) (puțina limbă română pe care se presupune că o vorbește câteodată este de neînțeles).
Mizanscenă banală, muzică siropoasă.
În cealaltă, la New York, o tânără (Mila Kunis) care pare că i-a făcut ceva foarte rău fiului ei, aflat acum în custodia tatălui (James Franco), încearcă fără prea mare succes să-și pună viața în ordine, cu ajutorul unei avocate (Maria Bello) și a unui job de cameristă.
Ambele fire se derulează sub un pronunțat semn al secretelor care bântuie conștiința personajelor și care ajung, după ocoluri, să fie devoalate (suferința interioară este exagerat pusă în scenă, diminuându-i-se astfel impactul). Ideea pe care Michael/Haggis se străduiește să o transmită este că nimic nu este dinainte cunoscut, totul e posibil (ignorând chiar și logica), totul evoluează odată cu capriciile creatorului.
Povestea centrală este cea a scriitorului însuși, care locuiește într-un hotel din Paris, în încercarea de a depăși, prin literatură, o dramă de familie despre care aflăm în final dintr-o convorbire la telefon cu soția Elaine (Kim Basinger) și pe care până atunci doar o intuim. În acest timp, Michael este vizitat de amanta sa Anna, o jurnalistă de monden aspirantă la statutul de scriitoare, interpretată de splendida Olivia Wilde.
În cazul acestui din urmă fir narativ (Anna are la rândul ei o mare traumă, prea ușor abordată), distincția dintre realitate și ficțiune nu mai este atât de clară. În felul în care este arătată, mai mult (semi)dezbrăcată și pusă permanent pe jocul seducției, Anna pare mai degrabă o fantezie a lui Michael, deși existența ei ar putea la fel de bine să fie reală. Camera de filmat a lui Gianfilippo Corticelli adoră chipul și corpul actriței, care pare a lua parte la un pictorial cu imagini în mișcare.
Nu au prea mare importanță ambiguitățile (căutate sau nu), atât timp cât aerul pe care îl degajă întregul film este de soap opera cu pretenții ceva mai mari. Nici mizanscena (banală), nici montajul (clasic) și nici muzica (siropoasă) nu se străduiesc să arate contrariul – că am avea de-a face cu mai mult decât simple variațiuni pe o temă epuizată. Și superficial tratată.
Distribuit de Ro Image 2000 și Programs4Media, filmul poate fi văzut în cinematografe începând cu 4 iulie.
INFO
Dragoste la persoana a treia (Third Person, SUA, 2014)
Regia: Paul Haggis
Cu: Liam Neeson, Mila Kunis, Adrien Brody, Olivia Wilde
Rating: ●●○○○
Foto din „Dragoste la persoana a treia“ – captură film
