Ecoul Sinagogilor a debutat cu o înregistrare și repetiții de creație
https://www.ziarulmetropolis.ro/ecoul-sinagogilor-a-debutat-cu-o-inregistrare-si-repetitii-de-creatie/

Încă de acum trei ani, Asociația Pantograf a început o amplă incursiune în cultura evreiască, prin explorarea istoriei și frumuseții sinagogilor din Banat și Crișana, completată de prezentarea destinului a trei generații de evrei, grație mărturiilor culese sub coordonarea Smarandei Vultur de membrii Grupului de Antropologie Culturală și Istorie Orală al Fundației „A Treia Europă”, precum și de Getta Neumann, autoarea a numeroase publicații despre comunitatea evreiască timișoreană.  Proiectele de până acum – Rapsodii pe teme românești, Sunetul Sinagogilor, Povestea Sinagogilor – au creat o legătură, cu ajutorul muzicii, între patrimoniul material și cel imaterial, și au urmărit documentarea poveștilor sinagogilor, precum și includerea acestora într-o rută culturală regională și națională.

Ecoul Sinagogilor este continuarea firească a acestui demers prin crearea și prezentarea publică de compoziții muzicale noi, inspirate de ritualurile și practicile ciclului vieții evreiești. Lucrările vor fi creația compozitorului și virtuozului viorii Alexander Bălănescu, care va colabora îndeaproape cu prim-cantorul cultului mozaic Emanuel Pusztai.

Proiectul a debutat cu o serie de repetiții, în perioada 10 – 12 iulie, precum și cu înregistrarea a două lucrări muzicale în Sinagoga Nouă din Fabric, monument aflat într-o stare avansată de degradare, asupra căreia Alexander Bălănescu, Emanuel Pusztai și Nicholas Holland, violencelistul Cvartetului Bălănescu, au dorit să atragă atenția. Inspirați de farmecul și de somptuozitatea acestui monument, cei trei au înregistrat aici prima compoziție originală, rod al colaborării lor – Avinu Malkeinu. Aceasta urmează a fi diseminată în mass-media și pe rețelele de socializare pentru a conștientiza publicul despre responsabilitatea comună pentru patrimoniul aflat în pericol.

Despre procesul creativ, colaborarea cu Emanuel Pusztai și posibilitatea de a reda bogăția culturală evreiască, Alexander Bălănescu a spus:

„Sunt foarte bucuros că am ocazia să lucrez la acest proiect, cu muzică în sinagogi, fiind legat chiar de un vis mai vechi de-al meu. Am lucrat foarte mult timp gândindu-mă la folclorul românesc și mi-am dorit să pot lucra și inspirat de cultura evreiască. Colaborarea cu Emanuel Pusztai, prim-cantorul cultului mozaic, este incredibilă. Suntem în toiul repetițiilor și totul a decurs foarte bine. Ne-am bazat în principal pe liturghii, pe textele sacre, însă există și o componentă creativă din partea tuturor celor implicați. Acest lucru mă caracterizează, întrucât urmăresc mereu ca piesele să fie vii, spontane. Este un proiect foarte emoționant pentru mine deoarece există o dimensiune personală înțeleasă și ascultată, care se bucură să iasă la iveală; am crescut într-o familie de evrei și m-am identificat foarte bine cu această cultură, mai ales din punct de vedere social. Din păcate însă, în perioada comunistă, am suferit foarte mult din cauza acestui fapt, iar acum mă bucur enorm că avem ocazia să exprimăm ceea ce suntem. (…) Plănuiesc cu domnul Pusztai să reprezentăm diferitele tradiții din cultura evreiască: așkenază, sefardă și chiar cea ladino, care este extrem de interesantă. Sperăm astfel să construim un proiect viu, extrem de bogat cultural, de mare interes pentru întreaga comunitate. Nu vreau să fac o transcriere, ci să creez noi compoziții, cu adevărat semnificative.”

După înregistrarea cântului liturgic Avinu Malkeinu (Tatăl nostru, Regele nostru), pe muzica lui Alexander Bălănescu, în Sinagoga Nouă din Fabric, Emanuel Pusztai a declarat:

„Am făcut această înregistrare într-o sinagogă, într-un lăcaș de cult, fiind unul dintre elementele principale care fac ca acest proiect – Ecoul sinagogilor – să-mi fie drag. Apoi, este o bucurie nemărginită că acest proiect ne oferă posibilitatea de a fi împreună alături de alți muzicieni și de a aborda un repertoriu tradițional, inițial conceput pentru sinagogi – ca parte din rugăciune sau parte din diferitele practici religioase. Salut, deci, inițiativa Asociației Pantograf și sunt onorat că am fost cooptat în acest proiect alături de Alexander Bălănescu. Este un proiect de suflet, este un proiect frumos, în care compunem împreună și încercăm să dăm o nouă formă acestor rugăciuni, care sunt încă în viață. Toate acestea sunt destinate publicului larg pentru a cunoaște atât repertoriul tradițional evreiesc, cât și pentru a înțelege importanța acestor sinagogi. Proiectul este astfel gândit să ajungă la întreaga comunitate, inclusiv la turiști.  Repertoriul pe care l-am abordat pentru aceste concerte este variat – prima parte fiind liturgică, iar cea de-a doua laică. Ambele părți au fost împărțite în două componente, cea dintâi fiind dedicată liturghiei așkenaze, specifică evreilor din Europa Centrală și de Est, iar cea de-a doua liturghiei sefarde, specifică celor din Spania, Portugalia și Maroc.”

Ultima sesiune de repetiții a fost deschisă publicului, având acces liber toți cei interesați de muzică și de cultura evreiască. La această sesiune au participat atât specialiști în domeniul muzical, cât și simpli amatori, dornici însă de a cunoaște procesul creației și de a interacționa cu artiștii.

„Proiectul îmbină ineditul colaborării dintre un compozitor consacrat de muzica nouă  și prim-cantorul cultului mozaic cu un demers, credem noi, etic, de păstrare și transmitere unui public larg a memoriei și spiritualității unei comunități care a contribuit enorm la devenirea culturii noastre. Noile compoziții vor răsuna în locurile unde este cel mai firesc să fie auzite – în sinagogi”, a explicat Raluca-Elena Doroftei, coordonatoarea proiectului, vicepreședinta Asociației Pantograf.

Ulterior, în săptămâna 4 – 10 septembrie, aceste compoziții vor putea fi audiate în cadrul unor concerte din Timișoara, precum și din alte orașe învecinate, precum Reșița, Caransebeș, Lugoj și Arad.

Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiectul este inclus în programul European Days of Jewish Culture 2023, tema „Memorie”, coordonat la nivel european de AEJP (European Association for the Preservation and Promotion of the Jewish Culture and Heritage) și în România de Fundația Tarbut, co-finanțat de Uniunea Europeană.