Ediția a cincea a festivalului de conferințe „Despre lumea în care trăim”, la Ateneul Român
https://www.ziarulmetropolis.ro/editia-a-cincea-a-festivalului-de-conferinte-despre-lumea-in-care-traim-la-ateneul-roman/

Ediţia a cincea a festivalului „Despre lumea în care trăim” începe pe 21 mai. Societate, cultură, ştiinţă, istorie şi geopolitică în şase conferinţe susţinute de Horia-Roman Patapievici, Gaia Vince, Alexandru Babeş, Mark Galeotti, Stefano Bottoni şi Gabriel Liiceanu.

Un articol de Ziarul Metropolis|16 mai 2022

Seria de conferințe „Despre lumea în care trăim” marchează în 2022, la a cincea ediție, o continuitate în a aduce în fața publicului invitați români și străini care transformă prezentarea unor teme importante pentru felul în care reflectăm asupra societății contemporane în adevărate spectacole de idei desfășurate pe scena Ateneului Român.

Ediția din acest an se deschide sâmbătă, 21 mai, cu o conferință susținută de Horia-Roman Patapievici și se încheie marți, 24 mai, cu o conferință susținută de Gabriel Liiceanu.

Mark Galeotti, expert britanic în politica și securitatea Rusiei, Stefano Bottoni, istoric italian specializat în politica față de minorități și relațiile interetnice în blocul sovietic, Gaia Vince, cunoscută jurnalistă și autoare britanică de cărți de știință și Alexandru Babeș, cercetător specializat în sistemul nervos periferic și studiul durerii, ne vor da, în conferințele lor, măsura lumii în care trăim și a evenimentelor studiate și explicate de cercetări din istorie, geopolitică și științe care ne-au adus până aici.

Am început în 2018, iar intenția care a stat la baza acestei manifestații culturale a fost una frumosă și simplă. Lumea merge înainte, în timp ce oamenii trăiesc, în general, în toate societățile civilizate, sub imperiul a ce se întâmplă nou. Atenția noastră este absorbită în special de știre, de breaking news. Gândul nostru a fost acela de a-i ajuta pe oameni să știe cum arată lumea în care trăiesc. Ne-am propus să facem apel la vârfurile intelectualității, indiferent de țara din care provin, dar încercând să acoperim cât mai multe domenii, pentru a înțelege viața în toate aspectele ei. Invitații la aceste conferințe, în anii care au trecut, au fost cercetători, profesori, medici, istorici, jurnaliști, filozofi, istorici de artă, politologi, neurobiologi.” (Gabriel Liiceanu)

Seria anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice „Despre lumea în care trăim” este organizată de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.

Programul ediției:

Sâmbătă, 21 mai, ora 11.30

Eveniment de deschidere

Conferință susținută de HORIA-ROMAN PATAPIEVICI, cu tema „Noua ideocrație“, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu.

Sub ochii noștri, de la an la an, de un deceniu încoace parcă tot mai mult, o nouă putere ideologică se afirmă, tinzând să pună stăpânire pe ultimele democrații liberale ale lumii. Spre deosebirea de ideocrația clasică, descrisă de politologi ca fiind puterea ideologică exercitată de stat asupra societății, noua ideocrație este puterea ideologică exercitată în mod totalitar de către o elită „iluminată” și militantă asupra restului pasiv și descumpănit al societății – și asta nu într-un regim politic totalitar, ci în condițiile unui regim democratic.

Biletele în sala Ateneului au fost epuizate. Sunt încă disponibile bilete pentru vizionarea online a acestei conferințe aici.

Sâmbătă, 21 mai, ora 17.00

Conferință susținută de GAIA VINCE, cu tema „Cum au depășit oamenii legile obișnuite ale evoluției?”, urmată de un dialog cu Corina Negrea, jurnalist de știință.

Oamenii sunt o forță a naturii care schimbă fața planetei. Între timp, cimpanzeii, rudele noastre cele mai apropiate, aflați acum în pericol de dispariție continuă să-și ducă viața așa cum au făcut-o vreme de milioane de ani. Și totuși am evoluat prin același proces. Gaia Vince susține că oamenii de astăzi sunt rezultatul coevoluției genelor, mediului înconjurător și culturii. Acum, că am transformat lumea, noi ce vom deveni oare?

Gaia Vince este o cunoscută jurnalistă și realizatoare de emisiuni dedicate științei, fost redactor la Nature și New Scientist, care actualmente scrie pentru The Guardian și BBC.

Duminică, 22 mai, ora 11.30

Conferință susținută de ALEXANDRU BABEȘ, cu tema „Un Premiu Nobel pentru ardeiul iute. O introducere în neurobiologia durerii”, urmată de un dialog cu Bogdan O. Popescu, medic neurolog și profesor universitar.

La graniţa dintre percepţie senzorială, emoţie şi act cognitiv, durerea continuă să ne provoace şi să eludeze încercările noastre de a o înţelege şi de a o controla. Descoperiri recente din domeniul neuroştiinţelor ne apropie însă de descifrarea codului neural al durerii şi ne dau încredere că vom putea oferi celor aflaţi în suferinţă terapii mai eficiente şi mai uşor de tolerat.

Alexandru Babeș este profesor de neuroştiinţe şi fiziologie la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simţim durerea şi temperatura ambientală.

Duminică, 22 mai, ora 17.00

Conferință susținută de MARK GALEOTTI, cu tema „Hai să vorbim despre noul Putin”, urmată de un dialog cu Marian Voicu, jurnalist și realizator al emisiunii 𝐵𝑟𝑒𝑎𝑘𝑖𝑛𝑔 𝐹𝑎𝑘𝑒 𝑁𝑒𝑤𝑠.

Invazia Ucrainei ne dezvăluie un nou Putin – nu mai este jucătorul geostrategic atent și calculat, ci un om furibund care-și asumă riscuri, un bătrân grăbit. Este acesta cu adevărat „un nou Putin”? Sau putem vedea rădăcinile acestei schimbări în evoluția lui ca lider? Și ce ar putea însemna această turnură pentru noi toți în viitor?

Mark Galeotti este expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, profesor onorific la University College London și director general la Mayak Intelligence, o firmă de consultanță și cercetare specializată în relațiile cu Rusia.

Luni, 23 mai, ora 19.30

Conferință susținută de STEFANO BOTTONI, cu tema „Stalin si Transilvania: Regiunea Autonomă Maghiară în România anilor ´50”, urmată de un dialog cu Sabina Fati, jurnalist și doctor în istorie.

Evenimentele tragice din spațiul post-sovietic conferă o actualitate neașteptată cercetării lui Stefano Bottoni despre Regiunea Autonomă Maghiară din România în perioadă stalinistă. Dar cum a fost creat acest experiment de politica națională de tip sovietic chiar în 1952? Și cum a funcționat o regiune cu autonomie pe criterii etnice situată în inima României, locuită în proporție covârșitoare de maghiari secui, înapoiată economic, orientată cultural și istoric înspre Ungaria ca țara mamă?

Stefano Bottoni este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. Principalul său domeniu de cercetare este politica față de minorități și relațiile interetnice în blocul sovietic.

Marți, 24 mai, ora 19.30

Eveniment de închidere

Conferința susținută de GABRIEL LIICEANU, cu tema „Avem oare cu toții destin?”, urmată de un dialog cu Cătălin Ștefănescu, realizatorul emisiunii Garantat 100%.

Destin are orice ființă umană care se așază sub un ideal, fie acesta profesional, moral sau civic, și care iradiază într-o măsură sau alta asupra comunității din care face parte. Fiecare om poate să vrea, sau măcar să încerce, să dea vieții un sens. Întrebarea e câți oameni sunt dispuși să-și asume ca slogan al vieții propoziția „Ce bine că viața nu are un sens! Pot să-i dau eu unul”.

Gazda acestei ediții a festivalului va fi Marian Voicu, jurnalist Veridica.ro și realizator al emisiunii Breaking Fake News.

Biletere, în valoare de 60 de lei, și cele pentru vizionarea online live a conferintelor, în valoare de 50 de lei, sunt disponibile în rețeaua Eventbook. Abonamentele pentru participarea la toate conferințele din această ediție a festivalului au fost epuizate.

05
/05
/14

T. O. Bobe, scriitorul care a dat acum zece ani „Cum mi-am petrecut vacanța de vară“, o carte de o forță de expresie, ba chiar și de un succes rareori egalate, T. O. Bobe, scriitorul care a revenit în 2011 cu „Contorsionista“, ne-a oferit un scurt interviu din care va rezulta că a scrie cărți în România echivalează cu a merge pe o sârmă imposibilă care arareori duce undeva.

02
/05
/14

Secolul XIX a reprezentat o perioadă ȋnsemnată ȋn istoria literaturii spaniole. Ocupația franceză din primele decenii a știrbit avȃntul creativ al spaniolilor. Ȋn 1833 ȋnsă, moartea lui Fernando VII a prilejuit instalarea romantismului prin scriitori ca Ángel de Saavedra sau José Zorrilla. Și cum iubirea a reprezentat dintotdeauna o sursă inepuizabilă de inspirație pentru romantici, ȋn anii 1800 au luat naștere numeroase opere valoroase din care se desprind povești diafane și drame psihologice inedite. 

30
/04
/14

În perioada 30 aprilie-18 mai 2014, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, se va afla în România pentru mai multe întîlniri cu cititorii.

30
/04
/14

Admit: doar v-am ademenit cu acest titlu. Nu e ca și cum aș ști. Altfel, vă trimiteam ilustrate din Lanzarote sau ceva. Nu e cazul.

29
/04
/14

Librăria Humanitas de la Cişmigiu va găzdui astăzi (29 aprilie), de la ora 19.00, o nouă întâlnire a Clubului Cărţile Denisei, care va avea ca subiect cartea „Tabachera din Bagombo” de Kurt Vonnegut, aparută recent la editura Humanitas.

27
/04
/14

Rusia – controversată și ȋntinsă, țara marilor artiști și a marilor orgolii politice. Ar fi aproape imposibil să o cuprinzi ȋntr-o singură carte. Natalia Kliuceariova ȋși propune să-i capteze esența, sufletul alcătuit din frȃnturi de viață. Uneori triste, alteori posedȃnd o carismă neȋnțeleasă, piesele de puzzle se compun pentru a crea o Rusie ȋn care descoperi mereu ceva surprinzător.

26
/04
/14

Am citit abia acum, bărbat la 30 de ani, “De ce fierbe copilul în mămăligă” (Polirom, 2013). Am simțit, abandonându-mă unui entuziasm când insolent, când resemnat, inima îmbătrânindu-mi. Trăiesc de atunci ca și cum aș ști răspunsul la o întrebare care nu i-a fost pusă, de fapt, niciodată nimănui. M-am întâlnit cu Aglaja Veteranyi, autoarea, așa cum un drum îmbrățișează un alt drum la o răscruce.

19
/04
/14

Paisprezece titluri semnate de Gabriel Garcia Marquez au apărut în ultimii 20 de ani în România şi s-au vândut în peste 600.000 de exemplare, au declarat pentru agenţia Mediafax reprezentanţii editurii Rao, care deţine exclusivitatea la nivel naţional pentru operele scriitorului columbian.

18
/04
/14

Gabriel García Márquez a fost, așa cum rezultă și din scurtele ferpare întocmite ad-hoc în lumile noastre virtuale, cel mai popular, cel mai iubit scriitor al timpurilor noastre.

10
/04
/14

Astăzi, de la ora 18.30, la Librăria Dalles din Bucureşti, Editura Cartea Românească vă invită la aniversarea a 100 de ani de la naşterea poetei Maria Banus, eveniment marcat de apariţia a două volume inedite de memorialistică, Însemnările mele, disponibile şi în ediţie digitală.

09
/04
/14

Scriitorul columbian Gabriel Garcia Marquez, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 1982, spitalizat pe 31 martie, din cauza unei infecţii pulmonare şi urinare, a fost externat marţi.

07
/04
/14

Dan Alexe a scris „Miros de roşcată amară şi alte povestiri” (Humanitas, 2014). Sunt puține paginile care se mai pot scrie de-acum la același nivel al limbii române în proza scurtă.

01
/04
/14

Marţi, 1 aprilie, începând cu ora 19.00, Librăria Humanitas de la Cişmigiu va fi gazda unei seri dedicate romanului Ultimul nud de Ellis Avery, unul dintre cele mai îndrăzneţe romane publicate în 2012. Volumul reînvie atmosfera boemă din Parisul anilor nebuni, evocând atât figura fascinantă şi scandaloasă a pictoriţei Tamara de Lempicka, cât şi pe cea a celebrului ei model, Rafaela, care i-a fost marea iubire.