Elena Mamă:  un suflet zbuciumat între glasul poporului și iubirea necondiționată a unei mame
https://www.ziarulmetropolis.ro/elena-mama-un-suflet-zbuciumat-intre-glasul-poporului-si-iubirea-neconditionata-a-unei-mame/

Regina Elena este una dintre reginele a căror viaţă o cunoaştem mai puţin, o regină mamă între suferinţă şi bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar şi frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire şi speranţă, de frică şi îndoială, dar şi bunătate şi împăcare sufletească. Regina – mamă Elena, Mariajul şi Despărţirea de Carol al II-lea din colecţia Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumuseţe uluitoare.

Un articol de Ina Maria Stoica|22 noiembrie 2018

Monarhia a constituit de-a lungul timpului un simbol al făurii României Moderne. Un punct de legătură către Occident, un simbol al credinței și al iubirii de neam.

S-a scris mult despre Regina Maria, regina ce a iubit România cu tot sufletul, dedicându-i României o viață de om și de regină, cu amăgiri, suferință, dar și o bucurie împărtășită neamului. Țara bucuriilor și a durerilor ei, așa cum o numea chiar însăși regina Maria.

Regina Elena este una dintre reginele a căror viață o cunoaștem mai puțin, o regină mamă între suferință și bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar și frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire și speranță, de frică și îndoială, dar și bunătate și împăcare sufletească.

Simona Preda, istoric, realizează o radiografie a celei care a fost pe rând fiica de rege, soră de rege, soție de regie și mamă de rege, după cum notează în prefață și istoricul Filip-Lucian Iorga,  un portret vehement compus din memoriile reginei Maria, documente ale arhivelor, articole prețioase, scrisori, chiar și o corespondență cu Martha Bibescu imagini rare care o înfățișează pe regină cu fiul său regele Mihai,  un decupaj de memorii și mărturisirii ale acestui spirit blând, păstrat în umbră.

Anii tinereții ei sunt anii 1920-1930, ea nu mai este o prințesă din La Belle Epoque, ci mai degrabă o femeie sedusă – ca mai toate contemporanele ei – de ținutele cu imprimeuri florale marca Lanvin, de rochiile negre introduse de Chanel.[… .] O regăsim în fotografii în rochia flapper, cu talia coborâtă, piesa iconică a anilor 1920, asortată cu pălării chic și pantofi eleganți cu baretă subțire. Adoră bijuteriile, dar le poartă fără ostentație, are o slăbiciune pentru perle, iubește caii și călărește ore întregi cu pasiune. (Regina – mamă Elena, Simona Preda)

Sitta- două gropițe între un zbucium sufletesc

Sitta, cum era poreclită în copilăriem, nume ce își are obârșia în dificultatea fratelui mai mic Alexandru de a pronunța cuvântul sister din limba engleză, s-a născut în Atena la 3 mai 1896 și a fost cel de-al treilea copil din cei șase copii ai  regelui Constantin I și ai principesei Sofia a Prusiei..

Fermecătoarea Sitta a părăsit România în 1948 după ce regimul comunist a înlăturat monarhia, iar în următorii cincizeci de ani familia regală a devenit un subiect închis și interzic, lucru care a constituit și o umbră în jurul reginei Elena. Viața ei era a fost o lungă serie de dificultăți, drame, schimbări, însă a fost înzestrată cu o candoare și eleganță demnă de o regină.

Regina Maria a fost una dintre persoanele apropiate reginei mamă Elena, aceasta i s-a confesat în numeroase rânduri, regăsim chiar în memoriile Reginei scrisori către Sitta și  confesiuni cu privire la aceasta. Cele două împărțeau și o pasiune: echitația.

Sitta era fermecătoare în uniformă și cu căciula ei mare, de husar, gropițele din obraji erau adorabile sub imensa căciulă. Ea l-a călărit pe Jumbo și a defilat perfect când i-a sosit rândul, cu absolută corectitudine.(Regina – mamă Elena, Simona Preda)

Regina – mamă Elena. Mariajul și Despărțirea de Carol al II-lea din colecția Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumusețe uluitoare. Autoarea ne travează prin viața de familie și de regină a Sittei,  de la venirea în România  a acesteia, la mariajul cu Carol al II-lea, nașterea regelui Mihai, zbuciumul inteior al Sittei cu privire la divorțul de Carol al II-lea, problemele de vedere, neliniștile și bucuriile unui om cu suferința, dar și bucuria unui destin de regină.

Escortătă de mașina poliției, Sitta a fost dusă pe străzi pustii până la gară, unde a fost obligată să ia Orient Expresul de la ora 23:00. Plecarea ei fusese ținută departe de ochii opiniei publice, iar de-a lungul gării exista un cordon de polițiști. Plecarea ei fusese ținută de departe de ochii opiniei publice, iar de-a lungul gării exista un cordon de polițiști. Întâmpinată pe peronul în beznă de șeful poliției, generalul Nicoleanu – singurul, de altfel, care avea în mână o lanternă – , principesa Elena a fost condusă spre vagon. Restul pasagerilor erau încuiați în tren, în spatele storurilor trase. Așa s-a petrecut ieșirea din țară a unei femei care, în urmă cu unsprezece ani, venise aici să fie regină. ,,Când mi-am luat rămas-bun de la Nicoleanu, ochii i s-au umplut de lacrimi. Mi-a sărutat mâna, dar glasul i s-a frânt când a zis: Aceasta este cea mai dificilă sarcină din viața mea. Dumnezeu să vă binecuvânteze. Veți fi întotdeauna a noastră.”Regina – mamă Elena, Simona Preda)

Cartea Simonei Preda are un loc binedefinit în ceea ce privește monarhia în România, prin diversitatea materialelor de natură memorialistică, dar și inedite arhive ce reprezintă o poartă pentru a o cunoaște îndeaproape, cu un ochi uman, pe cea care timp de 11 ani a fost dedicată poporului român, o regină înzestrată cu o noblețe sufletească, dar  și sârguința unei mame, înainte de a fi regină.

Stilul originar, limpede, plin de farmec și deloc eclatant, vădit cu o scriitură binerânduită, cu o empatie de om, înainte de scriitor, fac din cartea Simonei Preda o invitație către lectură, dar și o rememorare a trecutului istoric, o întâlnire spirituală și bogată cu o forță femină pierdută în filele istoriei.

Foto: Regina-mamă Elena. Mariajul și despărțirea de Carol al II‑lea – facebook

 

22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983