Emil Ciocoiu – Sub semnul lui Carol cel Mare
https://www.ziarulmetropolis.ro/emil-ciocoiu-sub-semnul-lui-carol-cel-mare/

Pictura monumentală „Carolus Magnus”, realizată de pictorul român din Germania Emil Ciocoiu, a fost prezentată publicului, în premieră mondială, în cadrul expoziţiei retrospective a artistului, desfăşurată la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

Un articol de Andrada Văsii|15 noiembrie 2013

Pictura monumentală „Carolus Magnus“, realizată de pictorul român din Germania Emil Ciocoiu, a fost prezentată publicului, în premieră mondială, în cadrul expoziţiei retrospective a artistului, desfăşurată la Teatrul Naţional „I.L.Caragiale“ din Bucureşti.

Pictorul Emil Ciocoiu a lucrat aproape doi ani la această reprezentare inedită a celui numit de unii istorici „Pater Europae”.

În 2014 se împlinesc 1200 de ani de la moartea lui Carol cel Mare, fiind deja anunţate multiple manifestări dedicate evenimentului. Expunerea la Bucureşti a picturii monumentale „Carolus Magnus”, în premieră absolută, poate fi considerată una dintre primele manifestări de gen.

Marţi, 12 noiembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti, în faţa picturii „Carolus Magnus”,  expusă în foaierul Sălii Mici, s-a desfăşurat conferinţa „Carol cel Mare şi Europa. După 1200 de ani”, în cadrul căreia istoricul şi analistul de politică internaţională Adrian Pop, profesor universitar la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, a prezentat personalitatea legendarului împărat, precursor al ideii de integrare europeană, şi a făcut comparaţii cu actualitatea dezbaterii europene.

De asemenea, Marius Tiţa, curator al expoziţiei „Emil Ciocoiu la TNB”, a vorbit despre personalitatea artistului român din Aachen şi despre pictura dedicată lui Carol cel Mare, prezentată în premieră la Bucureşti.

Pictorul Emil Ciocoiu a realizat o alegorie originală, în maniera sa caracteristică, în care Carol cel Mare este prezentat într-un ocean stelar, în culorile Uniunii Europene, galben şi albastru. Coroana şi spada împăratului descriu un stâlp central de lumină ce străbate secolele, încununat de privirea sa pătrunzătoare. În pictura de mari dimensiuni (250 x 180 cm) sunt prezente elemente de documentare istorică, dar dominante sunt  propunerile originale şi metaforice ce construiesc alegoria.

Emil Ciocoiu.Carolus Magnus

Carolus Magnus, lucrarea lui Emil Ciocoiu

Pictorul Emil Ciocoiu s-a stabilit la Aachen din 1980, când a decis să plece în Occident. Astfel, capitala istorică a împăratului Carol cel Mare (748-814), a devenit casa dar şi atelierul în care şi-a realizat opera de maturitate care l-a facut celebru pe pictorul născut acum 65 de ani, lângă Târgu Jiu.

În 1996, când reginei Beatrix a Olandei i-a fost decernat prestigiosul premiu Charlemagne, ceremonia s-a desfăşurat în faţa unei picturi de mari dimensiuni realizată de pictorul român Emil Ciocoiu, locuitor al oraşului Aachen.

În catalogul expoziţiei de la Bucureşti, Marcel Philipp, primarul general al oraşului Aachen a scris: „Arta lui Emil Ciocoiu emană optimism şi, totodată, o profunzime strălucitoare. Ea aduce împreună oameni, religii, mentalităţi, transgresează graniţele. La fel ca Artistul însuşi”.

Foto credit: TNB, Emil Ciocoiu

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.