Ernesto Sabato – eveniment special la Humanitas Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ernesto-sabato-eveniment-special-la-humanitas-cismigiu/

Miercuri, 16 octombrie, ora 19.00 sunteţi aşteptaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la o seară dedicată scriitorului argentinian Ernesto Sabato şi romanului ,,Despre eroi şi morminte”.

Un articol de Andrada Văsii|15 octombrie 2013

Miercuri, 16 octombrie, de la ora 19.00, sunteţi aşteptaţi la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) la o seară dedicată scriitorului argentinian Ernesto Sabato şi romanului „Despre eroi şi morminte“.

Invitaţi la dezbatere sunt Excelenţa Sa Claudio Perez Paladino, ambasadorul Argentinei în România, Juan Carlos Vidal Garcia, directorului Institutului Cervantes din Bucureşti, Tudora Şandru-Mehedinţi, profesor universitar şi traducatoarea în limba română a prezentei versiuni a romanului apărută în Seria de autor Ernesto Sabato la Editura Humanitas Fiction, şi Andrei Ionescu profesor universitar şi cunoscut traducător din literatura hispanică. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director editorial Humanitas Fiction.

Alături de Jorge Luis Borges, Julio Cortázar şi Adolfo Bioy Casares, Ernesto Sabato aparţine strălucitei pleiade de scriitori agentinieni ai secolului XX. Primul său roman, „Tunelul“ (1948; Humanitas Fiction, 2012), este primit cu interes în ţară şi pe plan internaţional, iar următoarele două romane, „Despre eroi şi morminte” ( 1961) şi „Abaddón, Exterminatorul” (1974), îi deschid larg porţile gloriei şi ale nenumăratelor şi prestigioaselor premii şi distincţii.

Dezbatere publică pornind de la volumul lui Ernesto Sabato

Adevărată capodoperă, „Despre eroi şi morminte” (1961) semnat Ernesto Sabato, cel de-al doilea volum al trilogiei care începe cu „Tunelul“ (1948) şi se încheie cu „Abaddon, exterminatorul” (1974), este un roman total, extrem de dens, scris cu credinţa mărturisită de autor că „nu se poate trăi fără eroi, sfinţi şi martiri”, şi că „prezentul generează trecutul“.

Citiţi şi: Dan C. Mihăilescu: „În literatura noastră nu avem beţivi monumentali“

Trei planuri se întrepătrund în cartea lui Ernesto Sabato, într-un joc fascinant de umbre şi lumini, în complexa sa structură narativă de voci alternante, întemeiată pe împletirea istoriei naţionale argentiniene cu drama individuală: povestea de dragoste între Martín şi Alejandra, trecutul glorios dezgropat din morminte, reconsiderat printr-o radiografie a Argentinei contemporane, şi obsedanta temă a orbirii şi a nebuniei din celebrul „Raport despre Orbi”.

Ernesto Sabato

Afişul evenimentului „Ernesto Sabato – Despre eroi şi morminte“ de la librăria Humanitas

Ultimul mare mit al literaturii argentiniene, stins din viaţă în 2011, Ernesto Sabato este creatorul unei opere proteice, care conţine în esenţă eternele contradicţii şi frământări ale fiinţei umane şi ale societăţii, circumscrise unui univers artistic şi spiritual de o tulburătoare profunzime şi originalitate.

„În romanul meu am încercat să surprind realitatea în toată extinderea şi profunzimea ei, înglobând nu doar partea diurnă a existenţei, ci şi pe aceea nocturnă şi tenebroasă. Întrucât Fernando Vidal este personajul central şi precumpănitor, tot ce se referea la el era important şi trebuia descris… ,,Raportul” reprezintă marele coşmar trăit de el, exprimând, chiar dacă simbolic şi oarecum incert, miezul cel mai semnificativ al condiţiei şi existenţei sale. Dacă aş fi suprimat această parte din roman, din considerente legate de coerenţa logică, ar fi însemnat să suprim visele oamenilor, care aparţin viziunii lor integrale asupra vieţii“, afirma Ernesto Sabato.

Ernesto Sabato şi-a pierdut treptat vederea şi în ultimii ani ai vieţii şi şi-a cultivat vechea pasiune pentru pictură. Moare în 2011, în Santos Lugares (provincia Buenos Aires), cu trei luni înainte de a împlini o sută de ani.

Foto credit: Librăria Humanitas de la Cişmigiu, eveniment dedicat lui Ernesto Sabato

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.