Expoziție inedită la Muzeul „Theodor Aman”
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-inedita-la-muzeul-theodor-aman/

Până pe data de 31 martie 2022 iubitorii de artă pot vizita la Muzeul „Theodor Aman” din Bucureşti o expoziţie inedită.

Un articol de Liliana Matei|21 iunie 2021

Anul 2021 marchează două momente importante legate indisolubil de existenţa lui Theodor Aman: aniversarea a 190 de ani de la naşterea artistului (20 martie 1831) şi comemorarea a 130 de ani de la moartea acestuia (19 august 1891).

Muzeul care-i poartă numele, găzduit în casa construită chiar de Aman în anii 1868-1869 şi tezaurizând impresionanta colecţie a familiei, şi-a obişnuit publicul fidel cu câte un eveniment anual major, cu prilejul căruia vin la întâlnirea cu iubitorii de artă componente ale colecţiei, care nu pot fi văzute în expunerea permanentă fie din cauza unei stări precare de conservare, fie din cauza fragilităţii unor opere lucrate în tehnici care nu favorizează bătălii cu timpul sau cu spaţiul nepropice (desene în creion sau peniţă, gravuri imprimate în timpul vieţii artistului, acuarele),

Punctăm acest an comemorativ, oferind acces publicului către un segment extrem de sensibil al operei lui Aman, acel segment care însoţeşte un artist plastic în fiecare etapă a creaţiei şi în orice tehnică pe care o abordează: desenul. Executat în creion sau în peniţă, schiţă fugară sau lucrare elaborată, desenul stă la baza oricărei opere finalizate, indiferent de stil sau tehnică, explică muzeugraful Greta Șuteu.

Patrimoniul Muzeului „Theodor Aman” – care face parte din structura Muzeului Municipiului București – deţine 35 de desene în creion, precum şi 25 de desene în peniţă ale lui Aman, care dezvăluie o faţetă degajată, foarte sinceră, necenzurată de filtrul exigent al pictorului academist, punând în valoare spiritul de observaţie, capacitatea de extragere a esenţialului, inefabilul liniei care dă contur gândului şi scoate la lumină natura intimă a artistului ce se destăinuie în urma lăsată de creion pe hârtie.

Multe dintre ele sunt schiţe rapide, instantanee pentru aducerea aminte a unui moment, altele sunt studii pregătitoare sau variante în altă tehnică ale unor picturi cunoscute. Linia dezinvoltă şi rafinată a lui Aman schimbă rostul lumii perceptibile, materialitatea familiară lăsând loc liber forţei imaginarului, care devine creator şi ghid al unei realităţi sugerate, intuite, funcţionând sub coordonarea memoriei, senzaţiilor şi sintetismului. Fiecare dintre aceste desene poate fi asimilat unei opere de artă în sine şi, pe de altă parte, întâlnirea cu astfel de opere trebuie privită ca o nesperată şansă oferită receptorilor care au oportunitatea de a pătrunde în cel dintâi ungher al creaţiei, acolo unde haosul primordial se transformă în materie.

Numitorul comun al majorităţii acestor lucrări este faptul că nu au fost expuse niciodată. Publicul nu a avut ocazia să le vadă, nici nu a avut cunoştinţă de existenţa lor. Din acest motiv considerăm oportună o astfel de întâlnire între public şi acest segment prea puţin cunoscut al operei lui Theodor Aman, segment care devoalează, de fapt, secretele neştiute din laboratorul operei de artă, comentează muzeograful Greta Șuteu.

06
/09
/22

Victor Ioan Frunză s-a născut într-o zi de 6 septembrie. Este unul dintre cei mai importanți creatori români, un regizor care a marcat aproape jumătate de secol de teatru, un artist complex cu o viziune adesea acidă la adresa societății.

06
/09
/22

"Metronom", debutul în lungmetraj de ficțiune al regizorului Alexandru Belc, distins anul acesta la Cannes cu Premiul pentru regie al secțiunii Un Certain Regard, va avea premiera în cinematografe pe 4 noiembrie, prezentat de Strada Film.

04
/09
/22

În a doua parte a unui foarte subiectiv top pe luna august discut, pe scurt, trei documentare din acest an, printre care şi tulburătorul "Mariupolis 2", al regretatului regizor lituanian Mantas Kvedaravičius, ucis în războiul declanşat de Rusia în Ucraina.

01
/09
/22

Proiectul „Share, Tag or Dye” este o provocare atât pentru artiști cât și pentru public de a sonda și extinde limitele mediului online și a interacțiunilor posibile cu mediul offline. Despre antotipie, cum se vede lumea prin ea și de ce merită să vizitați acest proiect – în interviul de mai jos.