„Factorul groazei“ – un thriller despre puterea banilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/factorul-groazei-un-thriller-despre-puterea-banilor/

CRONICĂ DE CARTE Apărut la Editura All, în colecţia Strada Ficţiunii, romanul „Factorul groazei“, de Robert Harris, are la bază o întâmplare reală – prăbuşirea Bursei din New York în 6 mai 2010, în contextul crizei datoriilor suverane din Grecia

Un articol de Teodora Gheorghe|7 mai 2013

CRONICĂ DE CARTE Apărut la Editura All, în colecţia Strada Ficţiunii, romanul „Factorul groazei“, de Robert Harris, are la bază o întâmplare reală – prăbuşirea Bursei din New York în 6 mai 2010 (sau aşa numitul „Flash Crash“), în contextul crizei datoriilor suverane din Grecia.

Robert Harris surprinde foarte veridic fenomenul dezumanizării sub influenţa obsesiei de a stăpâni fluxul banilor. Romanul urmăreşte într-o manieră incitantă parcursul dramatic al personajului central, de la preocuparea admirabilă pentru ştiinţă la paranoia stârnită de propria creaţie scăpată de sub control.

CONCURS Câştigă romanul „Factorul groazei“, de Robert Harris!

Alexander Hoffmann este un om de afaceri cu o minte sclipitoare. După o cădere nervoasă, îşi părăseşte poziţia de la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară) şi, împreună cu Hugo Quarry, pun bazele unei afaceri de renume mondial: Hoffman Investment Technologies, un impresionant fond de hedging.

Inteligenţa fricii

Studiul inteligenţei artificiale îl ajută pe Hoffman să creeze programul VIXAL-4, posesorul unui algoritm care decide singur cum să joace la bursă în situaţiile riscante. Principiul de la baza algoritmului are ca pion principal mecanismul fricii. Dacă acesta este înţeles bine, poate prezice mersul pieţei.

Alex trăieşte o viaţă aproape monotonă alături de soţia sa Gabrielle, câştigând sume uriaşe de pe urma lui VIX, zis şi „factorul groazei“. Însă când un străin îi pătrunde în locuinţă trecând misterios de sistemul de securitate, pentru directorul fondului de hedging începe un periplu într-o lume de coşmar. Curând, VIXAL nu mai funcţionează ca înainte, generând un haos fără precedent.

Trei dintre lucrările de seamă ale lui C. Darwin – „Expresia emoţiilor la om şi animale“, „Descendenţa omului şi selecţia sexual“ şi „Originea speciilor“ – sunt citate la începutul multor capitole din roman. Supravieţuirea celor puternici într-un mediu amorf, administrat de quarţi (tocilarii geniali ai finanţelor) este tema predominantă.

Angajaţii lui Hoffmann gândesc şi acţionează animaţi de un instinct animalic. Investitori din toate colţurile lumii devin „prada“ celor mai mari creiere din fondul lui Hoffmann. Teama lor le furnizează combustibilul perfect pentru suprevieţuirea „specie“ de magnaţi în cadrul sistemului. Însă lupta care se dă în interiorul grupului este cea mai acerbă. În final, câştigă cel mai puternic, după ce şeful grupului nu mai este apt să conducă.

Agresorii devin victime

Personajele lui Harris sunt dezumanizate şi dominate de obsesii. Alex dă naştere unui adevărat imperiu în care mintea umană nu mai este solicitată, lasând locul programelor. VIXAL-4 aduce profituri uriaşe, funcţionând cu o inteligenţă greu de anticipat. Tehnologia însă nu doar înlocuieşte omul, ci îl distruge.

Hoffmann ajunge prizonierul propriilor halucinaţii, temându-se că, la rândul său, este victima unui scenariu elaborat menit să planteze în el una dintre cele mai puternice emoţii: groaza. Gabrielle are o fascinaţie morbidă pentru arta grotescă. Operele ei sunt construite din părţi reale de cadavre analizate cu o minuţiozitate cvasi-patologică.

Deşi pare cel mai pragmatic dintre toţi, Hugo Quarry urmează acelaşi traseu al partenerului său, moştenindu-i nu doar imperiul, ci şi obsesia. Pentru Hugo, VIXAL-4 „e peste tot, (…) chiar şi în aerul pe care îl respirăm“.

Protagoniştii thrillerului sunt exponenţi ai unor temeri actuale vizavi de economia instabilă ce a caracterizat numeroase ţări până anul trecut. În 2007, prăbuşirea Administraţiei Federale pentru Locuinţe (S.U.A.) a fost învinuită de fragilizarea sistemului financiar care a determinat începerea crizei economice. Indiferent de motivele care au condus la această situaţie alarmantă, efectele crizei s-au resimţit profund la nivel internaţional.

Teama de sărăcie a scăzut considerabil încrederea în posibilitatea de a trăi decent. În acelaşi timp, mulţi oameni de afaceri au profitat de pe urma sensibilizării maselor, concepând diverse scheme financiare inspirate din frica omului obişnuit de a pierde totul. Robert Harris face aluzie la această realitate, conturând tabloul prăbuşirii valorilor umane într-o societate mercantilă.

„Factorul groazei“ este o carte antrenantă în care misterul şi acţiunea sunt ingredientele principale ale unui thriller inteligent.

Cine este Robert Harris

Robert Harris este un cunoscut autor american contemporan. S-a născut în 1957, în Nottingham. A lucrat ca reporter pentru BBC şi editorialist pe teme de actualitate politică pentru „The Observer“. Cărţile sale s-au vândut în peste 10 milioane de exemplare şi au fost traduse în peste 30 de limbi. În 1992, publică „Fatherland“, primul roman de beletristică, care se bucură de un succes răsunător. Urmează o serie de bestselleruri: „Factorul groazei“, „Enigma“, „Archangel“, „Pompei“, „Imperium“, „Marioneta“, „Lustrum“, ş.a.

Foto: wikipedia

22
/03
/16

Peste aproximativ o săptămână, debutează ediţia de primăvară a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. De miercuri, 30 martie, până duminică, 3 aprilie, cele mai însemnate edituri autohtone îşi aşteaptă vizitatorii la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi. 

22
/03
/16

Editura RAO anunţă apariţia volumului ,,Grace. Biografia”, de Thilo Wydra, un tribut adus lui Grace Kelly, actriţă de succes, câştigătoare a unui premiu Oscar, devenită prinţesă prin căsătoria cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco.

21
/03
/16

Mă văd aievea aruncându-mă în adâncul internetului, călătorind, cine poate şti cum, prin neştiutele servere ale Domnului, până la prietenul meu virtual T.O. Bobe. Mă văd aievea ieşind din computerul dumnealui personal, luându-l de guler şi plesnindu-l cu două palme - blând, dar ferm, amical, dar răsunător. I-aş spune, dând în el, întocmai aceste cuvinte: de ce nu mai publici, mă nenorocitule, poezie?

20
/03
/16

Radu Jude, Daniela Luca şi Simona Sora sunt invitați la cea de-a 123-a ediție a clubului de lectură Institutul Blecher, care are loc duminică, 20 martie, la ora 19.00, la Tramvaiul 26 (str. Cercului, nr. 26) și al cărei subiect va fi chiar fascinantul scriitor interbelic.

19
/03
/16

„O istorie a Tibetului” de Sam van Schaik, cel mai nou titlul al colecției Historia a Editurii Polirom, propune o incursiune în poveștile unui tărâm misterios al lumii, care continuă să fascineze.

17
/03
/16

Miercuri, 23 martie, de la ora 19.00, editura Nemira lansează în cadrul Întâlnirilor Yorick cartea De ce râdem la teatru. O explorare practică a comediei fizice, scrisă de multi-premiatul regizor John Wright. Evenimentul are loc la ceainăria Serendipity, de pe strada Dumbrava Roșie, nr. 12 (la câteva minute de mers pe jos de la Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu).

17
/03
/16

Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu este unul dintre cei mai activi miniştri din Cabinetul Dacian Cioloş. Fost ambasador în Luxemburg, nepot al marelui om de litere Tudor Vianu, profesor universitar consacrat, doctor la Paris  cu o lucrare asupra căreia nu planează suspiciuni de plagiat. Ce caută acest om în Guvernul României?

17
/03
/16

Academicianul şi matematicianul Solomon Marcus a încetat din viață, în această dimineaţă, la Institutul "C. C. Iliescu" din Capitală. Academicianul avea 91 de ani.

16
/03
/16

„În anii '80, în plină dictatură ceaușistă, Umberto Eco a venit la București la lansarea traducerii românești a „Numelui trandafirului”. Întâlnirea a fost secretă, doar cu scriitori selectați atent. Câțiva optzeciști au aflat însă și au încercat, zgomotos, să intre în sală. De teama scandalului (Eco trebuia să apară din clipă-n clipă), la intervenția unui critic important, au fost lăsați și ei la întâlnire. Așa am apucat să-l vedem și să-l auzim pe scriitorul care era pe buzele tuturor în lume”, scrie Mircea Cărtărescu, într-un editorial publicat în numărul din martie al revistei Q Magazine şi intitulat „Un ecou la moartea lui Eco”

15
/03
/16

Editura Nemira lansează prima parte a Trilogiei Balcanice – Marea șansă, scrisă de prozatoarea britanică Olivia Manning. Cartea apare în colecția Babel, coordonată de Dana Ionescu, în traducerea Dianei Stanciu.

15
/03
/16

Florin Iaru, Marius Chivu, Cristian Teodorescu și Dan Pleşa lansează o revistă de proză scurtă. Prima revistă românească de acest fel. Intitulată "iocan", noua revistă se adresează cititorilor şi scriitorilor care doresc să îşi scoată prozele de la sertar şi să le publice. Lansarea acesteia va avea loc la sfârşitul primăverii.

14
/03
/16

Librăria viitorului, una în care oaspeții pot imprima cartea aleasă în câteva minute - premieră în Europa - se va deschide la Paris. Catalogul complet al cărților care pot fi achiziționate în acest mod de la noua librărie poate fi consultat pe tableta electronică înainte de a face comanda.

11
/03
/16

”Mai demult citeam mai mult. Mi-e greu să mă scot din priză. Mi-e greu să închid computerul. Recunosc. Mi-e greu să fug de la repetiţie. Când ajung acasă, de-abia aştept să plonjez într-o carte, dar mi se închid ochii”, spune „librarul de ocazie” Oana Pellea. Actriţa a adăugat, în cadarul evenimentului de la Librăria Bizantină din Capitală, că are un ”maldăr” de cărţi acasă, pe care îşi promite că le va citi într-o zi.

10
/03
/16

Ambasada Israelului în România şi Asociaţia Editorilor din România organizează marţi, 15 martie, începând cu ora 12.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, conferinta de presă prilejuită de ediţia din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ediţie la care Israelul este invitat de onoare. „Un prilej excelent pentru publicul român de a cunoaşte mai îndeaproape autori israelieni de renume mondial, cât și de a se familiariza cu nume noi, autori de primă mărime, netraduşi încă în limba română.” (ES Tamar Samash, Ambasadoarea Israelului în România)

09
/03
/16

Conform propriilor declaraţii - Memorii, Humanitas, 1991 -, Mircea Eliade s-a născut în urmă cu 109 ani („M-am născut la București, la 9 martie 1907”). Există totuși o notă de subsol a editurii care spune că data reală a nașterii lui Eliade este 28 februarie/13 martie 1907 (s.v.), conform actului de naștere descoperit și publicat de Constantin Popescu-Cadem în Revista de istorie și teorie literară în 1983