Editura Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi-a adăugat în colecţie o nouă publicaţie „reper” pentru istoria vizualităţii contemporane din România, marcând astfel borna istorică a 30 de ani de la evenimentele lui decembrie 1989.
Un articol de Liliana Matei|20 octombrie 2020
Albumul 2019 este un „inventar” de artă omagială cu reproduceri de lucrări din colecția muzeului, colecție moștenită în mare parte pe cale instituțională, de la vechile structuri comuniste de propagandă culturală.
Lansarea va avea loc online miercuri, 21 octombrie, la ora 18.00. Vor participa Laura Grünberg și Cristian Pârvulescu. Evenimentul va fi moderat de Călin Dan, director MNAC.
Laura Grünberg este sociolog, scriitoare, profesoară și activistă în mișcarea feministă din România. Activează ca profesor la Universitatea București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și la SNSPA. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și cofondatoare a Asociaţiei De Basm. Asociaţia Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenţi din România.
Cristian Pîrvulescu este politolog, analist politic, profesor de științe politice, fondator și președinte de onoare al Asociației „Pro Democrația”. Este profesor conferențiar în cadrul SNSPA și decan al Facultății de Științe Politice, autor al multor volume și articole de specialitate în domenii precum economia politică, politică comparată, și teorie politică. În anul 2000 a primit ordinul național „Pentru Merit” în grad de Cavaler.
„În cei treizeci de ani parcurși de la frământările lui decembrie 1989, moștenirea artei omagiale a fost explorată, timid, în special din unghiul conceptualismului ironic. Cartea de față este un pas mai departe în efortul MNAC de a pune în dialog arta, istoria și producția de ideologie în România postbelică, într-un demers metodologic de dezbatere și analiză a unei perioade istorice de o mare complexitate”, spune Călin Dan, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană.
Muzeul Național de Artă Contemporană a început, cu expozițiile Triaj, evaluarea cantitativă a unui fond altfel greu de gestionat din punct de vedere estetic. Expoziția monografică dedicată lui Ion Bitzan, printre altele unul dintre cei mai cunoscuți și mai interesanți portretiști ai lui Nicolae Ceaușescu, a deschis dezbaterea în jurul relației dintre regimul comunist și producția culturală a epocii.
Albumul poate fi consultat la magazinul MNAC sau la biblioteca muzeului.
2019 nu poate fi scos la vânzare, deoarece o mare parte dintre lucrările reproduse în volum au fost achiziționate într-o perioadă când contractele nu acopereau și drepturile de reproducere. Cu această situație nu se confruntă doar MNAC, ci toate instituțiile deținătoare de artă din țară.
Albumul 2019 este un premiu pentru cei care trec pragul Muzeului în mod constant. După 6 vizite la muzeu, vizitatorii vor primi un exemplar drept cadou de fidelitate.
La înființarea sa în 2001, Muzeul Național de Artă Contemporană a preluat colecția fostului Oficiu de Expoziții al Consiliului Culturii și Educației Socialiste, reciclat în 1990 în Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă. Un fond important îl constituiau lucrările cu caracter omagial și – mai ales – portretele soților Ceaușescu. Lucrările erau achiziționate direct de la artiști din ateliere, sau indirect prin intermedierea Uniunii Artiștilor Plastici, fiind realizate la comanda unor instituții ale statului sau aduse spontan de către autori pentru a fi expuse în numeroasele expoziții cu caracter politic.
Acest fond documentar a migrat de la vechile structuri de propagandă culturală în administrarea Muzeului Național de Artă Contemporană sub protecția unui „pașaport diplomatic” de artă contemporană și datorită statutului de proprietate a statului român.
