Festivalul Internaţional de Film de la Salonic îl va omagia pe Cristian Mungiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-international-de-film-de-la-salonic-il-va-omagia-pe-cristian-mungiu/

Cristian Mungiu va fi omagiat la Festivalul Internaţional de Film de la Salonic (2 – 11 noiembrie), în cadrul evenimentului urmând să fie proiectate filmele cineastului român, de la scurtmetrajul „Mâna lui Paulista” până la cel mai nou lungmetraj al acestuia, „După dealuri”, dublu premiat la Cannes.   Tributul adus lui Cristian Mungiu face parte […]

Un articol de |8 octombrie 2012

Cristian Mungiu va fi omagiat la Festivalul Internaţional de Film de la Salonic (2 – 11 noiembrie), în cadrul evenimentului urmând să fie proiectate filmele cineastului român, de la scurtmetrajul „Mâna lui Paulista” până la cel mai nou lungmetraj al acestuia, „După dealuri”, dublu premiat la Cannes.
 
Tributul adus lui Cristian Mungiu face parte din secţiunea „Balkan Survey” a evenimentului de la Salonic, Grecia, potrivit site-ului festivalului. Programul include prezentarea filmografiei complete a cineastului, dar şi lansarea unei cărţi cu eseuri şi cronici referitoare la filmele realizate de Mungiu.

Astfel, în programul-tribut vor rula scurtmetrajele „Mariana” (1997, 16′), „Mâna lui Paulista” (1998, 15′), „Nici o întâmplare” (1999, 17′), „Zapping” (2000, 15′), „Corul pompierilor” (2000, 30′), „Turkey Girl” 2005, 20′) şi lungmetrajele „Occident” (2002), „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), „Amintiri din Epoca de Aur” (2009) şi „După dealuri” (2012).

„Scurtmetrajele lui Mungiu, începând cu «Mariana», în 1997, sunt o mostră fascinantă a operei sale. Sunt diferite de lungmetrajele pe care le-a realizat ulterior. În aceste prime eforturi de a regiza, Mungiu îşi arată o latură mai înclinată spre umor; de asemenea, există un grad de suprarealism în aceste filme”, se arată pe site-ul Festivalului de la Salonic.

„Elementele de bază din cinematografia sa naturalistă şi antropocentrică pot fi găsite în scurtmetrajele sale, dar regizorul pare să-şi fi solidificat ideile şi stilul, după primul său lungmetraj, «Occident». Filmele sale nu arată implicare emoţională,dar stârnesc reacţii puternice. Acestea au în centru micile poveşti ale unor oameni comuni, care se reflectă în societatea din jurul lor. Mungiu nu îi judecă, dar explorează decizii şi acţiuni, lucruri care, în universul filmelor sale, sunt singurul răspuns pe care cineva poate să îl dea loviturilor vieţii ce provin din forme corupte de autoritate”, mai scriu reprezentanţii Festivalului de Film de la Salonic.

Premiat pentru scenariu şi pentru interpretare – Cosmina Stratan şi Cristina Flutur – la Festivalul de Film de la Cannes, „După dealuri”, cel mai recent lungmetraj al lui Mungiu, numit de reprezentanţii Festivalului de la Salonic „o capodoperă”, este scris şi regizat de cineast şi inspirat de romanele non-ficţionale ale Tatianei Niculescu Bran.

„După dealuri”, care este şi propunerea României la Oscar, la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină”, spune povestea a două fete care au crescut împreună şi care se reîntâlnesc după câţiva ani de despărţire. Alina se întoarce din Germania să o ia cu ea pe Voichiţa, prietena ei din copilărie faţă de care se simte încă foarte ataşată. Voichiţa şi-a găsit însă calea în credinţă, iar maicile printre care trăieşte la mănăstire ţin locul familiei pe care nu a avut-o niciodată. Alina luptă cu toate puterile să recâştige afecţiunea Voichiţei, făcându-i pe cei din jur să se întrebe de unde vine forţa care o animă.

În 2007, filmul lui Cristian Mungiu „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, premiat cu Palme d’Or la Cannes, a reprezentat propunerea României la Oscarul pentru cel mai bun film străin.

Programul „Balkan Survey” de la Salonic este completat de o serie de filme din această regiune, printre care se numără şi producţiile româneşti „30-40-50”, de Iulia Rugina, Eva Pervolovici & Stanca Radu, „Chefu'”, de Adrian Sitaru şi „Toată lumea din familia noastră”, de Radu Jude.

 

Sursa: Mediafax

25
/01
/24

Sfârșitul sec.XIX, un sat dezbinat de bârfe, certuri și lupta pentru pământ. Frumoasa Jagna, o tânără de 19 ani, un spirit liber ce iese din tiparele comunității, devine centrul atenției în momentul în care familia o obligă să se căsătorească cu Boryna, un moșier văduv, influent și bogat.

25
/01
/24

Teatrul Mic anunță premiera oficială a spectacolului „Eu sunt propria mea soție” de Doug Wright, traducerea și regia Teodora Petre, scenografia Ioana Pashca, mișcare scenică Alina Petrică, muzică Cezar Antal. Evenimentul va avea loc pe 30 ianuarie 2024, ora 19:00, la Sala Studio – Str. Gabroveni nr. 57.

25
/01
/24

La iniţiativa revistei Teatrul azi, în parteneriat cu Teatrul Masca din Bucureşti şi cu susţinerea UNITER, apare în peisajul cultural românesc un nou proiect dedicat profesioniştilor din domeniul artelor spectacolului.

25
/01
/24

Marți, 30 ianuarie, începând cu ora 11:00, la Sala „Ileana Berlogea”, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale va sărbători Ziua Universității și a patronului său spiritual, Ion Luca Caragiale.

25
/01
/24

Duminică, 28 ianuarie (de la 17.00), primul concert al anului 2024 din stagiunea Orchestrei de Muzică Populară Radio îi este dedicat memoriei actriței NATAȘA RAAB, prezentatoare a nenumeroase concerte pe scena Sălii Radio.

25
/01
/24

Muzica și poveștile se întâlnesc la Teatrelli într-un nou concept de spectacol sonor, creat de Mădălina Pavăl și Alexei Țurcan, împreună cu alți 10 muzicieni talentați. GAZDA redefinește sonoritățile românești și propune spectatorilor un alt mod de a se bucura de muzică – umăr lângă umăr cu artiștii răspândiți prin sala transformată într-o sufragerie, pregătiți să dăruiască povești din culisele creației.

25
/01
/24

Festivalul DIPLOMA Show, un proiect The Institute, lansează seria de podcasturi Friends of the Arts, produsă de Black Rhino Radio și moderată de Artemisa Pascu. Friends of the Arts - A DIPLOMA Show Podcast continuă misiunea proiectului de a promova și susține tinerii artiști, designeri și arhitecți.

25
/01
/24

Gaep anunță reprezentarea lui Théo Massoulier. Artistul stabilit la Lyon este cunoscut pentru asamblaje în care coexistă elemente minerale, plante și artefacte și care fac trimitere la culturile biologice din laborator sau la mici matrice prebiotice. Recent, el a început să dezvolte o serie de picturi cu basoreliefuri inedite, acționate magnetic. Prima lui expoziție personală la Gaep – și prima din București – se va deschide la finalul lunii februarie.

24
/01
/24

Despre “Klaus & Barroso” – ce a fost asta, frate Bogdan Theodor Olteanu? Acum, pe bune? Ce a fost asta? M-ai pus într-o situație tare complicată. Dar, vorba cântecului: “Frate, frate, la bine și la greu”, scrie Vasile Ernu, despre cel mai discutat film românesc din această lună.

23
/01
/24

CRONICĂ DE FILM În noul său lungmetraj, “Familiar” (2023), Călin Peter Netzer pare că încearcă să reia formula de succes din “Poziţia copilului” (2013), filmul cu care a câştigat Ursul de Aur la Berlinale.

23
/01
/24

ISTORIA ne ajută să călătorim în trecutul persoanelor, familiilor, comunităților, popoarelor, Lumii întregi. Ea ne învăţă să întelegem o hartă, o haină, o clădire, o ruină, o fotografie, o gravură, un document vechi, o piesă de muzeu sau chiar un tablou. Cine ştie Istorie, va înțelege mai bine comunitatea şi lumea în care trăieşte azi!