Festivalul Național de Teatru: Graficaturi cu vânzare
https://www.ziarulmetropolis.ro/festivalul-national-de-teatru-graficaturi-cu-vanzare/

Cum urci scările spre sala Studio, de la etajul întâi al Teatrului Naţional din Bucureşti, pe pereţi atârnă nişte tablouri fără rame, doar cu titlul scris în partea de jos. Pe un fond alb, la o simplă privire vezi puncte, cercuri, linii. Sunt nişte semne ce se încheagă într-o figură pe care o recunoşti, pentru că e de notorietate. Sunt „graficaturile” lui Horaţiu Mălăele.

Un articol de Monica Andrei|27 octombrie 2015

Directoarea Festivalului Național de Teatru, Marina Constantinescu, a vorbit despre “omul de teatru și creatorul Horațiu Mălăele care practică și caricatura într-o manieră inconfundabilă” despre tușele vibrante care arată că lumea teatrului e mică.

Tudor Octavian a explicat de ce oamenii de teatru sunt vii, iar la alte vernisaje unde a participat a avut senzația că se află la parastas. “Mălăele își numește lucrările caligrafii, dar în artă, acestea nu sunt nici portrete, nici caricaturi. Sunt șarje. Șarja reține din portret ceva ce este greu de explicat în cuvinte, ceva ce nu poate fi povestit. De exemplu, e ca o privire rapidă, emblematică. Sunt niște desene, care au un maxim de conținut într-o formă. Niște linii și puncte dau o formă, adică un desen cu un altfel de înțeles, pentru că numai artistul Mălăele are un alt mod de a trata linia”.

Horațiu Mălăele a venit la vernisaj de la tenis, a stat de vorbă cu toată lumea, zâmbind, strângând și pupând mâini, îmbățișându-se cu toți cunoscuții. A luat cuvântul ultimul, pomenind că este emoționat, iar tot ce i se pune în cârcă, inclusiv laudele, nu crede că le merită. “Expoziția se deschide de la sine așa cum este, și închei. Vreau să răspund la întrebarea care mi s-a pus: de ce nu am spectacol în festival? Pentru că aici au fost invitate cele mai bune spectacole, iar ale mele sunt excepționale”.

Horatiu Malaele - Graficaturi - FNT - foto Lucian Muntean _1145

Lumea lui Horațiu Mălăele și socializarea prin artă

Arta are o funcţie socială, iar adevărata cultură nu se află numai în teritoriile geografice, ea este închisă şi în geografia lăuntrică a omului. Să regăseşti originile unei culturi nu înseamnă numai să răscoleşti vechile culturi, ci să ştii să găseşti și să vezi în partea de adânc uman, bogăţia inconştientului și teritoriul imaginar al unui artist.

Lumea din expoziția lui Horațiu Mălăele ni se prezintă de această dată în tușe și este formată din: Brâncuși, Toma [Caragiu], Nichita [Stănescu], Dali, Ionesco, Maia [Morgernstern], Tamara [Buciuceanu], Patapieviciul, Birlic, Charlot, Eminescu, Puiu Călinescu, Mihăilescu- Brăila, Purcărete, Tolstoi, George [Constantin], Picasso, Perjo, Tucă și Autoportet.

Omul e inseparabil de cultură, iar o expoziție de artă este necesară pentru că arta provoacă emoţii. Oamenii vin la vernisaj, află lucruri noi, apoi socializează. Întotdeauna am să susțin socializarea prin intermediul artei, pentru că se împlinesc nevoi psihice umane: de comunicare, acţiune, participare, cunoaştere și de recunoaştere a propriei identităţi. La expoziție au fost oameni de cultură și artă, tineri și niciun politician. Au conversat printre zâmbete și vin alb, apoi au plecat.

Irina Tapalagă este curatorul expoziței “Graficaturi”, al cărei vernisaj a avut lor pe 25 octombrie, în sala Studio de la etajul întâi a Teatrului Național, în cadrul Festivalului Național de Teatru. Expoziția este cu vânzare.

FOTO: Lucian Muntean



01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.