Fiica negustorului de sake – seară japoneză, la Humanitas Cişmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/fiica-negustorului-de-sake-seara-japoneza-la-humanitas-cismigiu/

Joi, 4 decembrie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cişmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38) va fi gazda unei întâlniri cu Excelenţa Sa, Domnul Keiji Yamamoto, ambasadorul al Japoniei în România, Angela Hondru cunoscut traducător şi niponolog, Elisabeta Lăsconi, critic literar şi Şerban Georgescu, coordonatorul Centrului de Studii Japoneze „Angela Hondru” din cadrul Universităţii Româno-Americane prilejuită de recenta apariţie a volumului de povestiri Fiica negustorului de sake în colecţia „Raftul Denisei” la Editura Humanitas Fiction.

Un articol de Petre Ivan|3 decembrie 2014

Fiica negustorului de sake  / Autorul acestui volum, scriitorul japonez Kidō Okamoto este considerat părintele genul poliţist în literatura niponă, celebritatea sa în Ţara Soarelui Răsare fiind comparabilă cu cea a lui Arthur Conan Doyle, creatorul faimosului personaj Sherlock Holmes în Occident. Întâlnirea va fi moderată de Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction.

Prin povestirile ciclului Hanshichi torimonochō (Cazurile misterioase ale lui Hanshichi), publicate între anii 1917 şi 1937, Kidō Okamoto conturează personalitatea emblatică a inspectorului Hanshichi renumit pentru rezolvarea fără echivoc a cazurilor celor mai complicate şi enigmatice.

Volumul Fiica negustorului de sake cuprinde paisprezece povestiri incluse în primele trei volume Hanshichi torimonochō, ultimele şase texte fiind pentru prima oară traduse într-o limbă străină. Inspectorul Hanshichi, s-a născut în 1823, iar acţiunea povestirilor este plasată la finele perioadei Edo, purtându-ne paşii prin reşedinţe de samurai, magazine, ceainării, case de gheişe şi, bineînţeles, pe străzile capitalei nipone.

Facem cunoştinţă cu o lume împânzită de fantome şi spirite a căror existenţă nu se poate dovedi, de superstiţii neînchipuite, de exemple demne de urmat, dar şi de impostori greu de dibuit.

Fiecare povestire începe cu un cadru specific perioadei Edo: sărbători ce par să-şi împrăştie parfumul epocii, referiri la piese Kabuki ori trimiteri la lucrări literare, aluzii la cenzura shōgunatului sau la principii ce aveau să dispară curând, determinându-l pe erou să afirme la un moment dat: „Răufăcătorii din trecut erau poate mai cinstiţi în adâncul sufletului lor decât oamenii cumsecade din zilele noastre“.

 Kidō Okamoto

Kidō Okamoto

Despre Kidō Okamoto

Fiu de samurai, Kidō Okamoto (1872-1939) a lucrat ca reporter pentru câteva dintre ziarele capitalei, activitate ce i-a oferit o perspectivă largă asupra schimbărilor petrecute după deschiderea graniţelor Japoniei către Occident în urma Revoluţiei Meiji (1868).

La data publicării povestirilor cuprinse în ciclul Cazurile misterioase ale lui Hanshichi (Hanshichi torimonochō) , Okamoto îşi câştigase deja faima literară prin critică de teatru, povestiri istorice şi peste două sute de piese Kabuki, cele mai cunoscute fiind Shuzenji (Povestea creatorului de măşti, 1911) şi Banchō sarayashiki (Povestea farfuriei sparte, 1916).

În piesele sale a împletit atmosfera nostalgică a teatrului tradiţional cu noul curent shingeki, în dorinţa de a face cunoscute schimbările ce asaltau Japonia, şi a adaptat unele forme artistice occidentale la gustul japonez.

Foto: Fiica negustorului de sake – Humanitas

23
/03
/22

„Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” de Catherine Belton este considerată una dintre cele mai actuale investigații despre ascensiunea lui Putin și a sistemul putinist instaurat la Kremlin. Cartea este disponibilă acum și în limba română, la Editura Litera.

22
/03
/22

Editura Nemira ne propune un nou volum semnat de Bogdan Munteanu, „Stai jos sau cazi”, în colecția „n’autor”, coordonată de Eli Bădică. Este a doua carte publicată la editura Nemira de scriitorul timișorean, după bestsellerul „Ai uitat să râzi” din 2016. Ziarul Metropolis vă invită să citiți un fragment.

14
/03
/22

Dintotdeauna omul a căutat un refugiu în artă în momente de criză. Zilele acestea, când Europa se află în fața celui mai dificil moment din istoria sa recentă, întâmplarea m-a dus la o expoziție multimedia care aduce în prim-plan poezia scrisă de femei în România, deschisă la Art Hub, pe strada Budișteanu numărul 10, între 1 și 24 martie.

13
/03
/22

„Pentru mine, fericirea înseamnă creaţie şi iubire pentru şi de la cei dragi. Dar, dacă mi s-ar cere să aleg între a fi fericit şi a fi util, cred că aş alege a fi util”, spune unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori francezi de azi, totodată și unul dintre dramaturgii contemporani cei mai jucați.

11
/03
/22

„Cartea din Week-end”, proiect online gândit special pentru pasionații de citit, va oferi publicului fragmente din volumele incluse, scurte biografii ale autorilor, recenzii apărute în ziarele italiene, dar și mărturii video ale editorilor, criticilor și traducătorilor italieni privind motivația lor de a publica și promova autorii români pe piața literară italiană.

07
/03
/22

Despre Nicolas d’Estienne d’Orve s-a spus frecvent că este scriitorul contemporan care surprinde Parisul ca nimeni altul tocmai pentru că îl iubește atât de mult. Eiffel, ultimul lui roman, publicat de Editura Trei reușește să-i facă pe cititori să se-ndrăgostească la rândul lor de Paris prin intermediul poveștii romanțate a vieții lui Gustave Eiffel, inginerul de geniu care a ridicat monumentul-simbol al Franței. Care este secretul „Doamnei de fier” din inima Parisului? Ce istorie vrea să transmită peste secole tuturor celor care o privesc?