Filarmonica de comedie, scheciuri-bijuterie, la Teatrelli
https://www.ziarulmetropolis.ro/filarmonica-de-comedie-scheciuri-bijuterie-la-teatrelli/

„Filarmonica de comedie” reuneşte – şi nu exagerez – mici bijuterii de umor, de pe vremea, din epoca, dinainte de vulgarizarea irecuperabilă a divertismentului televizat. E un umor cerebral, rezistent. Radu Gabriel pune oglinda în faţa realităţilor noastre cele de toate zilele, şi o face cu un talent de „Momente şi schiţe”.

Un articol de Andrei Crăciun|29 ianuarie 2014

N-ați auzit, probabil, de Teatrelli, și de unde să fi auzit? Cine să vă fi spus? Teatrelli nu e club de fițe, e altceva: aici se joacă spectacole de teatru, se cântă muzică la instrumente clasice, mai multe… Se stă frumos, confortabil, în fotolii, se bea ceai, se respiră ceva curat în orașul acesta îmbâcsit. E în Piața Alexandru Lahovari, lângă celebra cârciumă Embassy, acolo. Am fost să văd „Filarmonica de comedie”, o colecție de scheciuri cândva televizate. Am fost și bine am făcut.

Radu Gabriel, autorul spectacolului, căci nu greșim numindu-l așa, îl explică într-o manieră tranșantă, care lasă puține de adăugat cronicarului: „De-a lungul timpului am scris pentru televiziune peste 400 de scheciuri, scenete, miniaturi satirice. Unele au rămas în amintirea telespectatorilor, altele au rămas pe YouTube… Cele mai multe au fost uitate…

Dar oricare ar fi fost soarta lor, fiind nişte produse de televiziune, nu au trecut niciodată prin proba de foc a întâlnirii directe cu publicul. Am făcut acest spectacol-cocktail pentru a da ocazia celor care le-au văzut să le revadă pe scenă, iar celor care erau prea tineri, ori prea ocupaţi ca să se uite la televizor, să le prilejuim o întâlnire cu comedii scurte, cu și depre români”.

Ca și cum Caragiale

„Filarmonica de comedie” reunește – și nu exagerez – mici bijuterii de umor, de pe vremea, din epoca, dinainte de vulgarizarea irecuperabilă a divertismentului televizat. E un umor cerebral, rezistent. Radu Gabriel pune oglinda în fața realităților noastre cele de toate zilele, și o face cu un talent de „Momente și schițe”.

E ca și cum Caragiale ar trăi, încă, printre noi, și ar fi martor când un milionar de carton vrea să cumpere o filarmonică și să o transforme într-o sală de bingo, ca și cum i-ar vedea aievea pe vecinii de bloc perorând despre utilitatea fondului de rulment (căci, trebuie să admitem, nu se mai satură ăștia de rulmenți!), ca și cum ar fi de față când un nepot de la țară, cam bătut în cap, vrea să se facă actor, Hamlet, ce să mai!

Filarmonica de comedie

Ca și cum Caragiale ar asista la o intervenție a unei echipe speciale de intervenție (compusă, ca la noi, din cinci membri) pentru repararea unei țevi (“se scoate țeava bolnavă…” e o replică pentru istoria globală a comediei), țeavă care, desigur, fiindcă „specialiștii” fac, așa cum se spune acum, tot ce este românește posibil, rămâne tot bolnavă, nereparată. Ca și cum Nenea ar fi acolo, la instrucția dură, louisdefunesiană, a viitorilor noștri agenți (îndeosebi, de circulație).

Ultima baricadă

Mă încântă încăpățânarea acestor actori de a juca încă aceste scheciuri, căci ele nu sunt, totuși, capodopere, și nici nu trebuie să fie. Mă încântă că nu își fac din ele armă morală, că au încredere în convingerile lor foarte burgheze că teatrul poate să educe, dar nu e obligatoriu să se întâmple așa, și că e, în definitiv, treaba fiecăruia cu ce pleacă acasă.

Sunt actori buni, profesioniști, îmi plac, dar și mai frumos e că ei cred în munca lor din tinerețe, că ei cred că ea e importantă, fără să fie trecătoare, că nu o lasă să se piardă, să putrezească, pe vechi casete video.

“Filarmonica de comedie” este, de aceea, un spectacol foarte viu. Mihai Munteniță e o revelație, Vizante e o confirmare (cum să nu îl iubești pe Vizante?, cum?, când el e un George Costanza al nostru, al românilor de pretutindeni).

Gigi Ifrim și Leonid Doni sunt actori pe care, cu timpul, vom învăța să îi prețuim tot mai mult. Iar Radu Gabriel, ei bine, Radu Gabriel m-a dezamăgit. A renunțat la inevitabila sa mustață neagră pentru un cioc ușor albit, prematur.

În rest, e la fel: tot o inimă. Ba chiar mai mult: un om inteligent care a luat pe umerii săi povara atâtor compatrioți care nu înțeleg din viață absolut nimic. Radu Gabriel ridică, acum, ultima baricadă care se mai poate ridica pe aici: propune, insistent, rezistența în hohote de râs.

Cine joacă

„Filarmonica de comedie” este un spectacol cu miniaturi umoristice, scrise de Radu Gabriel şi avându-i ca interpreţi principali pe Radu Gabriel, Marius Florea Vizante şi Gheorghe Ifrim, trei actori de comedie cunoscuţi din apariţiile de pe micul ecran (grupul Vouă, serialele “Las Fierbinţi”, ” Pariu cu viața”, “Ultimul stinge lumina”), cărora li se alătură tinerii și foarte talentații actori Leonid Doni (a jucat și în “Hârtia va fi albastră”) și Mihai Munteniță (vă este, poate, cunoscut de la Teatrul Studențesc Podul).

Foto cu Filarmonica de comedie – Teatrelli

26
/03
/24

Cum se poate găsi un echilibru între stăpânirea strategiilor de comunicare, acumularea cunoștințelor de SEO și duelul cu algoritmii opaci ai tuturor platformelor de social media, de la Instagram la Facebook, de la Tik-Tok la Reddit, toate acestea fiind necesare pentru a ajunge la public, și activitatea propriu-zisă de a crea un concept sau un produs?

22
/03
/24

În contextul celebrării a 20 de ani de existență, Centrul Național al Dansului București (CNDB) extinde Ziua Internațională a Dansului pe durata întregii luni aprilie. Astfel, spectatorii vor avea ocazia să vizioneze spectacole de dans internaționale prezentate în premieră în România, producții coregrafice naționale, dar și să participe la discuții cu artiștii.

22
/03
/24

Pe 23 martie 2021, la 93 de ani, după aproape un secol petrecut printre lumini, umbre și culori, a părăsit această lume, lăsând în urmă o istorie a costumului, zeci de volume, nenumărate expoziții, o mulțime de obiecte adunate într-o colecție de o valoare greu de estimat, care, poate, își va găsi în timp un spațiu pentru ca muzeul visat de ea să existe.

22
/03
/24

Cum poate râsul să fie terapeutic? Cum poate cufundarea în natură să ne aline? Cum ne poate ajuta arta mișcării să avem o relație mai bună, mai creativă cu procesul de înaintare în vârstă? În căutarea răspunsurilor la aceste întrebări, Asociația Developing Art lansează proiectul de cercetare artistică All Sorts of Care: o serie de rezidențe artistice dedicate explorării legăturilor complexe dintre corp și minte, în contextul râsului, al îmbătrânirii și al prezenței umane, ca un martor tăcut ce face parte din natură, toate privite prin filtrul ideii de grijă.

21
/03
/24

Cele mai noi filme cu Mads Mikkelsen și Sir Anthony Hopkins în rolurile principale și multipremiatul „All of Us Strangers” (foto) (r. Andrew Haigh) sunt doar câteva dintre titlurile incluse în programul celei de-a 23-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, care va avea loc la Cluj-Napoca între 14 și 24 iunie.

21
/03
/24

Joi, 28 martie, de la ora 19.00, va avea loc la sediul Teatrului Masca (Bd. Uverturii, nr. 14) a șasea întâlnire din seria dezbaterilor performative moderate de Alex Tocilescu. Tema ediției este „Ăștia o să ne plătească nouă pensia?!”

20
/03
/24

Denisa Nicolae are multe nesiguranțe și incertitudini. Râde zgomotos și plânge cu sughițuri. Iubește. Lumea ei e mare și jucăușă, din când în când o prinde cu tandrețe, să nu fugă, și o face vizibilă, puțin câte puțin.

20
/03
/24

Sue Giles, președintele ASSITEJ, transmite mesajul de Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret. Scopul acestei campanii este de a facilita accesul la teatru și la spectacole pentru copii și tineri.

19
/03
/24

Nominalizat în acest an la Women's Prize for Fiction, romanul „Cele opt vieți ale unui trickster de-o vârstă cu veacul” de Mirinae Lee, o coreeancă mutată în SUA, spune povestea teribilă a unei femei evadate din Coreea de Nord.