Filmul cu decernarea premiului Nobel lui Emil Palade, difuzat miercuri în PREMIERĂ naţională
https://www.ziarulmetropolis.ro/filmul-cu-decernarea-premiului-nobel-lui-emil-palade-difuzat-miercuri-in-premiera-nationala/

Filmul ceremoniei de decernare a premiului Nobel pentru medicină lui George Emil Palade va fi difuzat în premieră în România miercuri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală, cu prilejul centenarului savantului. „Am reuşit, cu insistenţe la Fundaţia Nobel şi la televiziunea suedeză, să putem difuza filmul în integritatea lui, dar nu […]

Un articol de Andrada Văsii|7 noiembrie 2012

Filmul ceremoniei de decernare a premiului Nobel pentru medicină lui George Emil Palade va fi difuzat în premieră în România miercuri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Capitală, cu prilejul centenarului savantului.

„Am reuşit, cu insistenţe la Fundaţia Nobel şi la televiziunea suedeză, să putem difuza filmul în integritatea lui, dar nu avem voie să îl dăm decât o singură dată, fapt care se va întâmpla miercuri, la centenarul George Emil Palade”, a declarat pentru MEDIAFAX rectorul UMF „Carol Davila”, prof. dr. Ioanel Sinescu.

 Evenimentele dedicate centenarului vor avea loc în Amfiteatrul Mare al universităţii, cu începere de la ora 10.00. Printre invitaţi se vor număra personalităţi ştiinţifice ale Academiei Române şi Ministerului Educaţiei, nume din elita medicinei româneşti, profesori şi reprezentanţi ai universităţilor de medicină şi farmacie din ţară, alături de membri ai comunităţii universitare „Carol Davila”.

În memoria lui Palade, UMF „Carol Davila” a hotărât ca Amfiteatrul Mareal instituţiei şi promoţia de studenţi 2012 să îi poarte numele, la fel urmând să se numească premiul pentru cercetare.

 Laureatul Nobelului 1999 pentru Medicină şi Fiziologie, Günter Blobel, spunea despre savantul român, mentorul său academic, că „Palade a fost pentru medicină ceea ce a fost Einstein pentru ştiinţă”.

George Emil Palade s-a născut la 19 noiembrie 1912 în Iaşi, într-o familie de intelectuali. După ce a terminat şcoala primară, a plecat la Buzău, unde a urmat cursurile Liceului „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, pentru ca apoi să ia drumul Capitalei, pentru a se înscrie la Facultatea de Medicină din Bucureşti, absolvită în 1936. Şi-a descoperit vocaţia şi pasiunea pentru cercetare chiar din facultate, fiind numit asistent, din timpul studenţiei, la Institutul de Anatomie condus de profesorul Francisc Rainer. În 1940, obţine titlul de doctor în Medicină cu teza „Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparată”.

După absolvirea facultăţii, Palade a lucrat timp de doi ani ca asistent de medicină internă la clinica renumitului profesor N. Gh. Lupu de la Spitalul Colentina, funcţie la care renunţă, însă, pentru a reveni la Catedra de Anatomie, alături de procesorul Gr. T. Popa, sub îndrumarea căruia a rămas până în 1946, străbătând rapid treptele ierarhiei didactice până la gradul de conferenţiar. În 1946 a plecat în Statele Unite, ca cercetător în laboratorul lui Robert Chambers din cadrul Departamentului de Bologie al Universităţii din New York, urmând ca, şapte ani mai târziu, să obţină cetăţenia americană. Fascinat de „revoluţiile” produse în medicină de descoperirile lui Albert Claude, biologul belgian care i-a devenit şi mentor, Palade acceptă onorat invitaţia de a lucra la Institutul Rockfeller, poziţie pe care o va ocupa timp de 27 de ani.

În tot acest timp, combinând tehnicile de centrifugare cu cele de analiză biochimică şi microscopie electronică, a studiat organizarea internă a celulei, făcând importante descoperiri ştiinţifice: a descris structura fină a mitocondriei, a descoperit ribozomii care, în onoarea sa, au fost numiţi, o vreme, „granulele lui Palade” şi a studiat structura sinapsei chimice şi reticulul endoplasmatic. După descoperirea ribozomilor şi a structurii lor chimice, începe studiile de analiză morfologică şi biochimică a procesului secretar în pancreas explicând mecanismul celular al secreţiei proteice, făcând astfel una dintre cele mai mari descoperire ale sale.

La începutul anilor ’60, a fost primul care a emis ideea că transportul macromolecular prin endoteliu se realizează prin vezicule.

În 1961, Palade este ales membru al Academiei Naţionale a Ştiinţei din Statele Unite. Între 1973 şi 1990, a fost directorul departamentului de biologie celulară a Universităţii Yale.  La 10 decembrie, 1974, primeşte premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, alături de Albert Claude şi Christian de Duve, pentru „descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”. Cu această ocazie, declară că primirea premiului Nobel este nu numai o recunoaştere a muncii sale de pionerat, care a contribuit la naşterea biologiei celulare, dar şi o mare responsabilitate.

Devine membru de onoare al Academiei Române în 1975 şi Preşedinte de Onoare al Universităţii „Carol Davila” Bucureşti în 1992, ocazie cu care i-a fost înmânată Diploma Omagială a Universităţii. Din 1990, a condus laboratorul de biologie celulară a Universităţii din San Diego.

George Emil Palade a încetat din viaţă la 8 octombrie 2008, în statul american California.

 

Sursa: Mediafax

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

17
/07
/15

La toamnă, Jazz Night Out vine cu trei premiere: trompetistul și revelația Ibrahim Maalouf, pianistul Brad Mehldau într-un trio de neratat, Béla Fleck, americanul care a reinventat banjo-ul, toți trei pentru prima oară la București.

17
/07
/15

Aflat la a treia ediție, master-class-ul cu participare internațională "Muzica la Altitudine" va avea loc între 18 şi 26 iulie 2015 la Poiana Ștampei, în Bucovina, unde tineri muzicieni vor avea oportunitatea de a studia tehnici de instrument şi interpretare împreună cu doi muzicieni de talie internațională, violonistul Ştefan Horvath (Elveția) şi violoncelistul Răzvan Suma (România), solist concertist al Radio România.

17
/07
/15

Institutul Cultural Român de la Viena organizează marţi, 21 iulie, la ora 19.00, proiecţia specială a unor reportaje din seria KulTOUR mit Holender, realizate de postul Servus TV. Evenimentul de la sediul ICR Viena (Argentinierstrasse 39, 1040 Viena) este dedicat lui Ioan Holender, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani pe 18 iulie.

16
/07
/15

De la idee până la un scenariu terminat e cale lungă, apoi urmează încă un drum, de la prima variantă până la cea finală. Atelierul de scenaristică „Play” te însoțește de la idee până la primul draft, în 24 de întâlniri, timp de 3 luni. Antrenorii sunt regizorul și scenaristul Igor Cobileanski, împreună cu scriitoarea și scenarista Cecilia Ștefănescu.

16
/07
/15

Joia viitoare (23 iulie 2015) începe cea de a şasea ediţie de PADINA FEST, eveniment creat pentru iubitorii de muzică şi de activităţi sportive montane. În timpul zilei vor avea loc evenimente sportive şi activităţi recreaţionale - Maratonul Bucegilor, căţărări pe stâncă, rapel sau tiroliene, ateliere de aventură, iar serile vor fi dedicate în exclusivitate concertelor.

16
/07
/15

TVR prezintă concertul Filarmonicii din Viena de la Palatul Schönbrunn, dirijat pentru a doua oară de Zubin Mehta. Evenimentul este difuzat în două părţi, pe 18 iulie, de la ora 22.45, respectiv 25 iulie, de la 23.15, la TVR 1, TVR HD şi online, pe TVR+.

16
/07
/15

Se spune că au existat mulți dirijori legendari, dar un singur Herbert von Karajan. Probabil cel mai bine vândut artist de muzică clasică al tuturor timpurilor, Karajan s-a născut în Salzburg, în Austria, pe 5 aprilie, 1908, și a murit pe 16 iulie, 1989, în orașul în care a venit pe lume. Discurile lui s-au vândut în peste 200 de milioane de exemplare.

16
/07
/15

Trupa Byron concertează vineri, 17 iulie, de la ora 20.00, în Parcul Al.I.Cuza, la Foișorul de lemn. Evenimentul face parte din programul celei de-a X-a ediții a Stagiunii muzicale estivale, organizată de Primăria Sectorului 3. Intrarea publicului este liberă, iar accesul se face din strada Baba Novac, intersecție cu strada Câmpia Libertății.

15
/07
/15

Cine nu-şi aminteşte savurosul dialog dintre Toma Caragiu, în rolul actorului Caratase, şi Marin Moraru, în rolul valetului Vasile, din filmul ACTORUL ŞI SĂLBATICII inspirat din viaţa renumitului comediant interbelic Constantin Tănase? Marii actori români - Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Ştefan Mihăilescu Bărila, Gheorghe Dinică, Sebastian Papaiani, Catrinel Dumitrescu şi mulţi, mulţi alţii - şi replicile lor celebre din vechile filme româneşti, se pot vede, la sfârşitul acestei săptămâni (17 – 19 iulie), la Giurgiu.