FILTM 2018, de la Horia Patapievici la Juan Gabriel Vásquez și Mihai Şora
https://www.ziarulmetropolis.ro/filtm-2018-de-la-horia-patapievici-la-juan-gabriel-vasquez-si-mihai-sora/

Cea de a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara, care are ca motto „La Vest de Est, La Est de Vest – Timişoara deschide graniţele literaturii”, va avea loc în perioada 23 – 27 octombrie, în Sala Barocă a Muzeului de Artă şi la Galeria Calpe. FILTM este deschis de eseistul Horia Roman Patapievici şi închis de filosoful Mihai Şora.

Un articol de Petre Ivan|15 octombrie 2018

Iubitorilor de literatură din Banat le este propusă o ediție tematică, „Țară. Țară de adopție”.

Eseistul Horia-Roman Patapievici este cel care deschide ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, cu o conferință având tema „Țara în care locuim”, care oferă o perspectivă mai largă asupra temei ediției din acest an a festivalului: „Țară. Țară de adopție”.

Juan Gabriel Vásquez, un scriitor care își împarte viața între două continente, multipremiat și tradus cu succes la edituri prestigioase din întreaga lume, deschide serile dedicate literaturii. „Una dintre cele mai originale voci ale literaturii latino-americane contemporane!”, după cum îl descrie laureatul Nobelului literar, Mario Vargas Llosa. Prezența lui Vásquez oferă ocazia de a privi spațiul european prin ochii unui european de adopție.

Juan Gabriel Vásquez

Organizatorii festivalului spun că este, în egală măsură, un exercițiu de adâncire în istoria recentă a unei țări pe care noi o asimilăm cel mai adesea unei părți de lume, America de Sud, o țară decimată de războaie între carteluri și afaceri cu droguri, a cărei istorie recentă a născut frică. „Columbia, dincolo de realismul magic al lui Márquez: despre familii și prietenii frânte de capriciul istoriei, despre neputința de a-ți trăi viața simplu, despre fugă și nevoia unei țări de adopție.

Amfitrionul serii este scriitorul jurnalistul și scriitorul Marius Constantinescu.

Cea de-a treia seară a FILTM le prilejuiește iubitorilor de literatură din Timișoara întâlnirea cu trei prozatori, nume de primă mărime ale literaturii europene contemporane. Primul dintre ei este Burhan Sönmez, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori turci ai momentului. Constant susținător al valorilor democratice și liberale, Burhan Sönmez a fost nevoit să se desprindă de cețurile Bosforului și să petreacă mai bine de un deceniu în exil.

Al doilea este Dimitré Dinev, a cărui biografie duce până la capăt ideea de exil: născut la Plovdiv, după ce se refugiază în Austria, renunță și la limba bulgară pentru cea a țării de adopție. „Cu toate acestea, prozele sale pleacă tot de la viața bulgarilor, surprinsă fie în claustrofobia comunistă, fie în deruta care a urmat căderii regimului, fie în exodul masiv către Occidentul tuturor speranțelor, patria imaginare”, spun organizatorii festivalului.

Povestea exodului celui de-al treilea invitat al serii este povestea a milioane de români plecați „în afară” pentru o viață mai bună. Dar numai până la un punct – ajuns la muncă în Spania, Marin Mălaicu-Hondrari eşuează în a-și asigura un trai mai bun, însă îşi vede visul împlinit: scrie prima lui carte și învață limba spaniolă, devenind unul dintre cei mai apreciați scriitori și traducători.

Amfitrioana serii este jurnalista Magda Grădinaru.

Patru scriitori vin în fața publicului timișorean în cea de-a patra seară a festivalului. Patru prozatori din noua generație, care trăiesc și scriu într-o lume reconfigurată, cu granițe noi, având fiecare în bagaj „țara de origine”, la care se întorc mereu, prin poveștile lor. Vladimir Lorcenkov s-a născut la Chișinău, însă a debutat în Rusia, în 2003, cu un roman tradus ulterior în întreaga Europă, finalist, în 2014, la prestigiosul premiu Médicis étranger. 2014 este și anul în care Lorcenkov se mută în Canada. De atunci, a publicat mai multe romane care l-au impus drept unul dintre numele de referință ale literaturii ruse contemporane.

Scriitorul elvețian Andrei Mihăilescu părăsea România, în 1981, alături de familie, fiind rupt total de țara natală până la căderea regimului lui Ceauşescu. După anul 1989, revine periodic în România, ani de căutări care se vor concretiza în apariția romanului său de debut, în 2015,  o radiografie a societății românești din perioada comunistă.

Am două buletine. Două paşapoarte. Şi o singură ţară” – această declarație dintr-un articol semnat de Alexandru

Alexandru Vakulovski

Vakulovski traversează deopotrivă biografia și literatura autorului. Născut la Chișinău, scriitorul a debutat în România, continuând să-și publice majoritatea volumelor la edituri românești, fiind astfel asimilat lumii literare autohtone.

Tot un fel de „documentarist” este și scriitorul timișorean cu origini sârbe Goran Mrakić, cu ale sale Povestiri din garaj, cel mai recent volum al său, al cărui teren de investigare îl reprezintă lumea colorată a Timișoarei de dinainte și de după anii ’90. Amfitrioana serii este scriitoarea și jurnalista Daniela Rațiu.

Cea de-a cincea seară a ediției din acest an a FILTM este dedicată poeziei: șase voci distincte ale poeziei europene de astăzi care vorbesc, în tot atâtea moduri, despre spații geografice, dar și despre hărți ale memoriei, despre națiuni și despre teritoriul universal al poeziei. „O seară de poezie plănuită să reunească exclusiv voci feminine, dar care nu își propune să chestioneze eterna dezbatere legată de existența unei «scriituri feminine». La fel ca și în celelalte seri, și de această dată, în centrul atenției stă literatura central și sud-est europeană, cu rădăcinile sale complicate”, transmit organizatorii.

Marie Iljašenko, una dintre cele mai cunoscute poete cehe din noua generație, cu origini ucrainene și poloneze, scrie într-o limbă infuzată de amestecul lingvistic în care a crescut. Poemele lui Leire Bilbao, în limba bască, poartă amprenta tensiunilor dintre local și național. Voce feminină puternică, poeta croată Lara Mitraković traversează în poemele sale memoria copilăriei, de multe ori nu atât de candidă, către un viitor la fel de incert: o Europă cu o arhitectură în plină schimbare.

Lor li se alătură trei poete autohtone: Teodora Coman, una dintre vocile civice ale mișcării „Vă vedem din Sibiu”, Lavinia Bălulescu, o poetă pentru care înțelegerea cadrului social reprezintă deopotrivă cheia echilibrului său biografic și materia primă ce stă la baza textelor sale, și Moni Stănilă, scriitoare născută în Banat, ale cărei cărți au fost primite cu entuziasm de cititorii și critica din România, dar care în prezent se simte mai legată afectiv de Republica Moldova.

Ediția din acest an a FILTM se încheie în forță, cu o intervenție a filosofului Mihai Șora și proiecția unui un film despre poezie, realizat de Luiza Șora. Amfitrionul serii este scriitorul Alexandru Potcoavă.

Foto: FILTM 2018 – facebook

 

07
/09
/16

România participă și în acest an la Târgul de Carte Bok&Bibliotek de la Goteborg, avându-i ca invitați pe scriitorii Herta Muller, Gabriela Adameșteanu, Magda Cârneci, Svetlana Cârstean și Bogdan Ghiu.

05
/09
/16

Pentru a înţelege mai bine cinematografia, este întotdeauna util să revenim la filmul mut, a cărui diversitate a fost remarcabilă. Acolo s-au pus bazele gramaticii vizuale, prin căutările marilor cineaşti-pioneri, aşa cum reaminteşte volumul nou apărut „Limbajul cinematografic în era filmului mut”, de Silviu Şerban.

01
/09
/16

"Cred că, dintre toate minunile lumii, cea mai mare minune este Iubirea!" - George Șovu. Apreciatul romancier și scenarist a murit, luni, la vârsta de 85 de ani. Slujba de înmormântare va avea loc, astăzi, de la ora 13.00, la Cimitirul Mănăstirii Cernica. George Şovu este autorul scenariilor pentru celebra serie de filme 'Liceenii'.

31
/08
/16

Într-un volum colectiv, „Cum (să) îmbătrânim”, publicat în acest an de editura Baroque Books & Arts, mai mulți scriitori (dar nu numai) întorc pe toate fețele vârstele senectuții.

31
/08
/16

Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Româna este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.

29
/08
/16

"Să nu vedem în generaţia tinerilor de astăzi decât o umanitate decăzută de la standardele noastre mi se pare un lucru urât şi trist. Şansa lor e acum, şi ei nu vor trăi şi nu vor gândi ca noi, deşi poate ne vor duce viaţa şi gândurile mai departe", spune Mircea Cărtărescu. Scriitorul îi dă replică, astfel, rectorului de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, cel care acuzase “generaţia de studenţi Facebook şi Google” că “nu are destulă cultură generală şi s-a obişnuit să îşi rezolve temele cu informaţii găsite pe Internet”.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

24
/08
/16

Pe 9 septembrie, între orele 9.00 şi 23.00, va avea loc cea de a V-a ediţie a Nopţii Literaturii Europene la Bucureşti, un eveniment al Reţelei Institutelor Culturale Naţionale din Europa (EUNIC), care se desfăşoară anual în mai mult de 70 de oraşe din toată lumea.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

23
/08
/16

“Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de otium fertil sunt, practic, evacuate) reduc până la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii.” – Andrei Pleşu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu - reper al vieţii publice şi academice româneşti - împlineşte, astăzi, 68 de ani.

19
/08
/16

INTERVIU La 25 de ani, Editura Nemira are casă cu grădină; trei câini, trei pisici; peste 1500 de autori publicați. Entuziasm, limonadă rece. Și un director general doar oleacă mai bătrân decât ea: Ana Nicolau.

18
/08
/16

„M-am născut la trei zile după intrarea României în război. Am avut, până am plecat în Franţa, la vârsta de doisprezece ani, extrase de naştere pe care scria «născut la 18/31 august». Se dădeau ambele date.“ Viaţa lui Neagu Djuvara începe aşadar în 1916, la Bucureşti, sub semnul aventurii şi al peregrinărilor.

18
/08
/16

“Anii de comunism au creat acest fenomen: să ajungi să îţi fie scârbă de ţara ta.” - Neagu Djuvara. Istoricul, scriitorul şi diplomatul Neagu Djuvara împlineşte, astăzi, 100 de ani.

17
/08
/16

Pentru pasionații de istorie sau pur și simplu cei care vor romane pline de personaje memorabile și întorsături de situație, seria Războiul celor Două Roze spune povestea tulbure și fascinantă a celor 30 de ani de război civil între cele mai mari familii nobiliare din Marea Britanie: Casa York și Casa Lancaster, una dintre ce mai brutale și sângeroase perioade din istoria Regatului. Este totodată perioada istorică și politică poate cea mai controversată și renumită, cu numeroase reprezentări în cărțile de istorie, romane, filme și seriale.

16
/08
/16

Scriitorul francez Pascal Bruckner își lansează în premieră mondială prima sa piesă de teatru, scrisă anul acesta și intitulată "Crăciun la palat", în cadrul celei de-a noua ediții a Festivalului Internațional de Teatru Independent UNDERCLOUD. Piesa de teatru, o comedie politică de situație, care face aluzie la Franța contemporană, va fi transpusă de regizoarea Chris Simion într-un spectacol-lectură. Din distribuție fac parte Pascal Bruckner, Marian Râlea, Răzvan Vasilescu, Dana Dogaru, George Ivașcu și Vlad Logigan.

16
/08
/16

Într-o epocă în care televiziunea transmite totul şi nu comunică nimic, Adelin Petrişor a ales să realizeze un incitant periplu fotografic în cea mai închisă ţară a lumii – Coreea de Nord. Albumul Coreea de Nord, un lagăr cît o ţară, de Adelin Petrişor, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti de război din România, va apărea astăzi la Seul, Coreea de Sud, cu titlul A Weekend in Pyongyang, North Korea.