Grupul de rock alternativ Heartbreak Cinema a lansat o piesă cu un mesaj puternic, care nu poate trece pe lângă urechile ascultătorilor. Punk-ul nu a fost creat pentru a fi confortabil, iar „Fuckaholic” demonstrează rădăcinile genului, prin expunerea experienţelor negative ale Mariei Teodora şi a colaboratoarei Iris Danciu
Un articol de Petre Ivan|30 octombrie 2023
Orice femeie rezonează, din păcate, cu mesajul noii piese Heartbreak Cinema. Fără vorbe pe ocolite, versurile descriu frustrarea, traumele și sentimentul de redobândire a sinelui ale Mariei Teodora, solista trupei, și ale lui Iris Danciu, artista cu care formația a colaborat pentru o atingere a flair-ului său autentic asupra sunetului. Per total, atât piesa, cât și videoclipul arată un mare deget mijlociu îndreptat spre abuzatori, manipulatori, perverși și persoane care atribuie vina victimelor de abuz.
Maria Teodora: „Ne-am dorit, încă de la începuturile proiectului Heartbreak Cinema, să abordăm și astfel de subiecte delicate… Doar că nu știam exact cum și de unde să începem, ca mai apoi, de la o simplă discuție cu Iris la finalul unui concert, să ajungem la un proiect care relatează astfel de experiențe traumatice.
În mare, am ținut să punctăm existența ierarhiilor, a oamenilor cu o anumită influență materială, socială, profesională (etc.), care profită de un anumit statut pe care îl au pentru a satisface nevoile și interesele proprii profesionale, dar mai ales personale. Practic, «împlinirea» de orice natură a acestor persoane, în schimbul sănătății fizice și psihice ale victimelor.
Cât despre piesă, chiar dacă la un prim play s-ar observa doar blamarea și denigrarea acestor abuzatori, reprezintă în același timp si un fel de împuternicire pentru victime, cu privire la faptul că nu sunt singure și că sunt încurajate să își facă auzită povestea (dacă asta vor!), în orice mod ar dori să se exprime, întrucât este dreptul lor.
Deși este un subiect sensibil pentru multă lume, poate chiar taboo, am vrut să creștem gradul de informare, conștientizare și responsabilizare a publicului asupra existenței acestor abuzuri si vrem , pe viitor, să ne implicăm și mai mult în astfel de cauze”.
Iris Danciu: „Scopul și mesajul piesei m-au nimerit fix unde doare cel mai tare. Nu o zic ca pe un lucru rău, ba dimpotrivă – când m-au abordat Radu și Maria, o astfel de colaborare mi-a dat șansa să îmi expun anumite traume în cel mai bun mod, și anume prin muzică.
A fi o persoană rea nu ține de gen, dar în cazul de față vorbim despre patriarhat și nu putem să trecem cu vederea abuzurile de putere care se întâmplă în acest context. Mai precis, abuzatorii se ascund după niște aparențe foarte bine puse la punct, fiind niște colegi, prieteni, artiști foarte buni. Dincolo de asta, între patru pereți și patru ochi, se întâmplă complet altceva. Și cine te va crede? Sau, mai rău, să fii obligată să taci, ca nu cumva să strici reputația frumos construită din minciuni. Dar ghici ce? Nu voi contribui la aparențe, căci rana nedreptății e mult prea adâncă. Sunt mult prea multe persoane și fapte care rămân nepedepsite.
Unde-i karma? Aici intervine piesa, care m-a ajutat să mă exteriorizez în acest sens. Chiar dacă sunt cuvinte urâte, este adevărul meu și nu am cum să schimb asta. Am devenit mult mai atentă la astfel de semnale de alarmă și tot asta îmi doresc de la persoanele care vor asculta piesa: să fie în siguranță și să-și asculte intuiția. Sau, de ce nu, să asculte piesa pe repeat – și să-și redobândească puterea”.
Radu Bădilaș: Muzica prinde și mai mult gust când vine la pachet cu un mesaj important. În cazul de față, e chiar unul de actualitate, fiind plin internetul de știri despre cazuri de abuz, la care te sperii mai tare citind comentariile decât articolul în sine. Olimpiada de blamare a victimelor se desfășoară zilnic pe Facebook și este un spectacol macabru pe care nu îl mai putem ignora.
Nici nu pot să număr toate poveștile pe care le-am auzit de la prietene și prieteni despre lipsa de umanitate (mai presus de lipsa de bun simț) a anumitor oameni care sunt obișnuiți cu putere și influență, fără loc de consecințe. După ce s-au adăugat la mormanul de scrisori nescrise și cazurile reale prin care au trecut Iris și Maria, am decis să profităm de natura asumată și necenzurată a proiectului Heartbreak Cinema pentru a da o formă muzicală frustrărilor. Cum era de așteptat, a ieșit un rock supărat, cu infuzie de revoltă, presărat cu forță feminină, fără limită de cuvinte obscene, livrat ca atare.
Durerea victimelor e cu siguranță mult prea greu de vindecat, dar uneori e nevoie doar de un «fuck you!» sincer și gutural, venit dintr-un suflet care a stat încordat pentru prea mult timp. Cu încredere!”
Piesa „Fuckaholic” e disponibilă pe toate platformele de streaming.
