Spectacolul ‘’My arm’’ de la centrul cultural independendent Point, este un one-man-show susţinut de un text original semnat Tim Crouch, cu suport multimedia, avându-l ca protagonist pe actorul Vlad Udrescu.
Un articol de Corina Dima|5 decembrie 2018
Despre autorul Tim Crouch. Creațiile englezului Tim Crouch (actor, dramaturg și regizor) aduc o contribuție importantă teatrului experimental. Textele sale extrem de puternice resping convențiile și realismul și creionează personaje, situații sau contexte care provoacă realități pe care ne-am obișnuit să le luăm de-a gata. Pentru Crouch teatrul înseamnă să intri în mintea spectatorului și să lupți cu demonii de acolo.
My arm este prima piesă scrisă de Tim Crouch în 2002, nucleu creativ ce se răsfrânge și în textele acestuia de mai târziu.
Forța creației sale stă în puterea poveștilor (storytelling), în ușurința și limpezimea cu care se succed întâmplările cu tot alaiul lor de nuanțe, atitudini și trăiri. Și provocarea contextelor clasice, într-un mod neașteptat.
Textele semnate de Tim Crouch te țin cu sufletul la gură, stimulează imaginația, luptă cu tabu-uri, mentalități și concepte stagnate în obișnuințe și automatisme.
My arm este o poveste spusă la persoana întâi, chiar de către protagonist. O poveste ce se scurge pe parcursul a treizeci de ani, construită din multe detalii.
Din dorința de a se face remarcat, de a aduce un sens existenței sale, personajul principal ridică o mână în aer, în poziție 
verticală, o ține permanent astfel (un gest banal și totodată neașteptat, absurd). Și de aici se transformă totul, gestul său capătă tot felul de valențe: de la magnet pentru fete, diagnostic ‘’nevoie de atenție’’, la subiect de media, apoi la piesă centrală într-o galerie de artă sau model pentru artiști fotografi. Un gest banal ce schimbă percepții și îi transformă viața, la nivel fizic și psihic. Povestea culminează cu oferta pe care o primește – o considerabilă sumă de bani pentru brațul bolnav.
Crouch, prin intermediul actorului Vlad Udrescu, ne arată ce nuanțe ale absurdului pot declanșa faptele noastre. Mâna ținută aiurea în sus poate simboliza, metaforic, orice dorință deșartă pe care vrem să o ducem la îndeplinire cu orice preț, până la granița cu absurdul. Lucruri la care ținem morțiș, în care investim resusurse, dar care au o finalitate ce poate fi pusă sub semnul întrebării.
Prin acest text, Crouch chestionează și noțiunea de realitate – cea palpabilă și cea din capul nostru: unde este realitatea și unde este imaginația? Dar poate fi și originalitatea din artă: asumarea statutului de a fi altfel și cum te transformă decizile pe care le faci, în acest context.
Vedem evoluția protagonistului cu obiceiurile și metehnele copilăriei, apoi simțim emoția adolescenței și studenției urmate de tinerețe, cu alaiul ei de senzații, orgolii și multe gânduri. Pătrundem parcă în mintea eroului principal și îi simțim angoasele, fricile, frustrările, resemnările, teama, neputința, micile bucurii, inutilitatea și provocările. Și absurdul pe care îl cultivă cu încăpățânare din joacă, orgoliu sau obișnuință.
Autorul ne forțează imaginația: construiește povestea prin forța cuvintelor și la nivel vizual, cu ajutorul unor proiecții ale unor poze și păpuși din lemn fără chip. Nu există o viziune scenică în sensul clasic al acestei noțiuni.
Sunt exerciții de joacă cu realitatea, prin refuzarea convenției și provocarea ei totodată – o poză cu o femeie ne este prezentată a fi de fapt un domn. Se mută atenția de la planul real la cel imaginar și suntem scoși din proiecțiile noastre despre realitate. Tim Crouch ne forțează să fim acolo, prezenți, să vedem detaliile, să înțelegem povestea, cu forța cuvântului și imaginației noastre.
Mesajul pe care îl scrie personajul principal la un moment dat rămâne inscripționat ca un credo: „Art is anything you can get away with” .
Este foarte interesantă perpectiva pe care o scoate în evidență autorul Tim Coach cu privire la personajul său: ”Acțiunea băiatului devine mai relevantă pentru alții decât pentru el însuși. Brațul lui neînsuflețit capătă înțelesuri prin propriile simboluri și semnificații pe care alții le proiectează.”
Actorul Vlad Udrescu construiește un rol greu, un one-man-show în care textul este stăpânul – cu istorisiri și treceri neașteptate ce curg ca o avalanșă, cu multe construcții ce fac apel la sugestie și autosugestie. Actorul compune treptat rolul, printr-un joc tip relatare, cu câteva accente, în ton cu stilul nonconformist propus de text.
Vlad Udrescu mânuiește cu rigoare păpuși-personaje, poze și obiecte pe o suprafață plană care se proiectează pe ecran. Interacționează cu proiecțiile video, se integrează sau face parte din ele. Pe lângă forța cuvintelor și construcția poveștilor, vizualul este cel care reprezintă o parte relevantă din spectacol și ajută la conturarea personajelor.
Un spectacol proaspăt, original, pus în scenă de tânărul regizor Dragoș Alexandru Moșoiu la centrul cultural independent ‘’Point‘’.
Vlad Udrescu este finalist la Gala Hop 2011, actor la Teatrul Național București și Teatrul Național ‘’Marin Sorescu’’ din Craiova – unde a mai interacționat cu textele lui Tim Crouch, (piesa ‘’Autorul’’, regia Bobi Pricop, cu premiera în 2017).
Premiera spectacolului one-man-show ‘’My arm’’ , text Tim Crouch, a avut loc pe 1 septembrie 2018 la centrul cultural independent ‘’Point‘’.
Distribuție:
My Arm
De: Tim Crouch
Regia: Dragos Alexandru Musoiu
Cu: Vlad Udrescu
Video: Vlad Lazarescu
Scenografie: Andreea Simona Negrila
Light design: Dragos Petrisor
Foto: My Arm – facebook
