-->

„Fotografii de familie”. Măcel verbal
https://www.ziarulmetropolis.ro/fotografii-de-familie-macel-verbal/

Disponibil pe platforma gratuită Cinepub, „Fotografii de familie” (2012), scris şi regizat de Andrei Cohn, este un foarte solid scurtmetraj realizat în estetica realistă. O aparent obişnuită reuniune duminicală de familie degenerează în certuri meschine, asta deşi o dramă ascunsă stă să se întâmple.

Un articol de Ionuţ Mareş|20 noiembrie 2016

Înainte de „Sieranevada”, pare să fi fost „Fotografii de familie”. Un scurtmetraj din 2012 produs de Mandragora, casa de producție coordondată de Anca Puiu, și scris și regizat de Andrei Cohn, care a lansat în 2015 primul său lungmetraj, apreciatul „Acasă la tata”.

„Fotografii de familie” este un film realizat în estetica realistă consacrată în cinematografia română post-2000 de Cristi Puiu (și care l-a influențat și pe Andrei Cohn). Într-o duminică, doi frați (jucați de doi actori care sunt frați și în viața reală, Lucian Ifrim și Gheorghe Ifrim) vin cu soțiile lor (interpretate de Ioana Flora și respectiv Rodica Lazăr) în casa impunătoare a părinților (Valentin Popescu și Mioara Ifrim), pentru a pregăti vânzarea acesteia (din cauză că riscă să fie retrocedată, dar și pentru că toți cam au nevoie de bani).

O foarte bună parte din film, aparatul o urmărește îndeaproape pe fata cuplului Lucian Ifrim – Ioana Flora, Zoe (jucată de Ileana Puiu, fiica soților Anca și Cristi Puiu), în trecerile sale prin camerele casei (inclusiv prin subsol), în timp ce adulții își văd de treburile lor: bunicul și tatăl fetei măsoară locuința, bunica pregăteșe borcane cu zacuscă în bucătărie, în timp ce mama, unchiul și soția acestuia discută în living.

fotografii-de-familie-play

„Fotografii de familie” este disponibil, de joi, pe Cinepub.ro, platformă online unde pot fi accesate gratuit şi în condiţii legale filme româneşti (noi sau vechi, scurtmetraje sau lungmetraje, documentare sau ficţiune), oferta fiind înnoită în fiecare săptămână. Click pe imagine pentru a vedea filmul!

Treptat, apar tot mai multe momente de tensiune care degenerează în certuri meschine, așa cum îi stă bine unei familii adunate la un loc: în special între frați și între membrii celor două cupluri. Asta până când adolescenta dispare temporar, iar toată familia este pe punctul să descopere o dramă până atunci ascunsă de personajul lui Valentin Popescu.

Ca într-o coreografie alertă, aparatul de filmat este mereu în mișcare, trecând, cu o curiozitate firească, de la un personaj la altul, de la o discuție la alta, întărind astfel senzația de real. Camera – iar odată cu ea și spectatorul – devine martor la o reuniune de familie, pusă în scenă cât mai autentic (o autenticitate întărită de excelenta distribuție). O întâlnire a cărei aparentă liniște inițială explodează într-un infern.

Hotărâtoare sunt micile gesturi, reproșurile aruncate cu dezinvoltură, răbufnirile, răfuielile până atunci înăbușite. Dar sensul acestei zbateri familiale în gol, al acestui măcel verbal, este deturnat în final, când totul capătă o încărcătură tragică, asupra căreia spectatorul este lăsat să reflecteze.

Articol apărut și pe blogul lui Ionuț Mareș.

26
/01
/26

După un parcurs spectaculos la festivaluri internaționale, Sorella di Clausura ajunge în cinematografele din România pe 6 martie. Actrița Katia Pascariu a primit premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună interpretare la Locarno, în timp ce regizoarea Ivana Mladenović a câștigat Trofeul Heart of Sarajevo pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Sarajevo.

16
/01
/26

Programul primelor săptămâni va include filme de ficțiune și documentare în premieră, cu un palmares important de premii la festivalurile de profil, dar și o seară dedicată filmelor regretatului regizor Cristian Nemescu și o retrospectivă a primelor filme regizate de Corneliu Porumboiu.

17
/12
/25

„Still Nia”, regizat de Paula Oneț, este un film-portret profund personal, un film-călătorie în teritoriul fragil al memoriei corporale. Între documentar și poezie vizuală, filmul își găsește forța în povestea Ștefaniei – Nia, numele de alint pe care părinții i l-au dat în copilărie –, care începe să-și deschidă trecutul ca pe o rană veche, dar încă vie.

25
/11
/25

Institutul Cultural Român de la Londra se alătură Festivalului de Film Românesc din Regatul Unit, un demers care reafirmă vizibilitatea cinematografiei românești în spațiul cultural britanic. Ediția de anul acesta se va desfășura între 27 noiembrie și 1 decembrie 2025, la Londra și Colchester, într-un cadru simbolic, apropiat Zilei Naționale a României. Ediția de la Londra și Colchester onorează moștenirea culturală lăsată de inițiatoarea festivalului, Ramona Mitrică.

25
/11
/25

Transilvania Film anunță lansarea în cinematografe a filmului Sirāt, regizat de Oliver Laxe și distins cu Premiul Juriului la Cannes 2025. Primit cu entuziasm de criticii și spectatorii din toată lumea, filmul este și propunerea Spaniei la Oscarurile din 2026 pentru categoria „Cel mai bun film internațional”.

31
/10
/25

O Românie săracă, gri, needucată, cu oameni triști, chinuiți, lipsiți de perspective, o Românie întunecată, cu case dărăpănate și camere urâte și reci, o Românie pe care, deși e absolut reală, ne place mai degrabă s-o ignorăm, să ne prefacem că nu există...

23
/10
/25

De 16 ani, Les Films de Cannes à Bucarest aduce filmele care au impresionat pe Croazetă — acelea care te fac să gândești, să simți și, uneori, să-ți schimbi felul în care privești lumea.

21
/10
/25

Ambasada Peru în România și Institutul Cervantes din București organizează o serie de patru proiecții de filme peruane – o proiecție pe săptămână, joia, începând cu 23 octombrie. Evenimentul se înscrie în demersul de promovare a culturii și artei peruane, care a debutat cu expoziția Migrantes/Migranți de Issa Watanabe, una dintre cele mai renumite ilustratoare peruane, expoziție deschisă până pe 13 decembrie, la Institutul Cervantes din București.