„Fresca“ de Angelin Preljocaj sau despre tărâmul magic din dans
https://www.ziarulmetropolis.ro/fresca-de-angelin-preljocaj-sau-despre-taramul-magic-din-dans/

La doar o lună de la premiera mondială şi pentru prima dată jucat în afara Franţei, spectacolul de dans contemporan „Fresca“, semnat de Angelin Preljocaj, ridică cortina celei de-a 26-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru, ca prim spectacol invitat.

Un articol de Corina Dima|24 octombrie 2016

Angelin Preljocaj este un renumit coregraf francez de origine albaneză care a semnat partitura a peste 50 de spectacole de dans contemporan, lucrări preluate pe marile scene ale lumii – de la Paris, Opera Garnier, la New York Ballet, la Moscova Bolshoi Teatr sau Scala din Milano. Premiat cu multe distincţii de-a lungul carierei, Preljocaj coordonează de 10 ani Pavillon Noir din Aix-en-Provence, Franţa, un centru coregrafic cu 24 de dansatori.

Spectacolul „La Fresque – L’Extraordinaire Aventure” apare în urma comisionării artistului de către Emmanuel Demarcy-Mota, directorul Théatre de la Ville din Paris, pentru ca acesta să conceapă un spectacol dedicat publicului tânăr.

Creaţia are ca sursă de inspiraţie o poveste chinezească din secolul al XIII-lea (coregraful a explorat în spectacolele anterioare şi alte basme din diverse colţuri ale lumii), în care un tânăr se îndrăgosteşte de imaginea unei fete dintr-o frescă. Aceasta este intriga basmului coregrafic fantastic, în care personajele de pe cele două tărâmuri se întâlnesc într-un loc suspendat între timp şi spaţiu, unde realul se contopeşte cu iluzia şi fantasticul, unde imaginaţia şi creativitatea sunt atotstăpânitoare.

Cu măiestria sa, Preljocaj reuşeşte să contureze această lume ireală, cu detalii fine, precum tuşele subţiri ale unei opere de artă încrustată pe un bob de orez. Mijloacele de expresie sunt multiple şi decurg firesc unele din altele, o curgere lină care te prinde în mrejele ei, fără să îţi dai seama, te regăseşti pe tărâmul magic. Irizaţii onirice prin volute de fum prezente pe parcursul întregului spectacol (proiecţii sau lumini difuze pe elemente reale), transformări volumetrice de planuri (scena transformă şi delimitează spaţiul foarte des),  jocuri subtile de lumini şi umbre, mişcări suspendate (la propriu, dans la înălţime, în corzi), fuste pantaloni purtate de bărbaţi care alungesc şi amplifică parcă înălţimea săriturilor, momente de freeze,’’ îngheţarea’’ gesticii urmată de curgere, elemente care sporesc misterul şi amplifică fantezia. Şi peste toate, apare pregnant în discursul artistic motivul ’’părului’’ care face parte din dans. Cele cinci fecioare au părul despletit tot timpul (toate au părul lung), simbol al feminităţii şi jocului – ele ’’dansează’’ podoaba capilară sau poate că invers este raportul?… Un moment sensibil este acela în care cele patru fete, ca într-un ritual ancestral, o pregătesc pe ‘’aleasa’’ să îşi urmeze iubitul – fiecare dansează cu câte o şuviţă a fecioarei alese, înainte să ii prindă tot părul. În vechea cultură chineză lungimea părului şi coafura sau felul în care era prinsă podoaba capilară, vorbea despre statutul sau clasa socială a acesteia.

Muzica spectacolului semnată de Nicolas Godin face uz de foarte multă percuţie (ritmuri primare şi repetitive care potenţează creşterile şi intensifică energiile) şi schimbă stilurile frecvent (de la armonii polifonice pe ritmuri rock la muzică electronică sau saxofon cu acorduri de jazz).

Planurile alternează (susţinute în acelaşi timp şi de muzică specifică, cu accente cromatice create din lumini) – realul cu fantasticul, mişcarea cu nemişcarea, visul cu realitatea.

Şi peste toate, iubirea celor doi învinge, sparge toate barierele. Este fantastic? Este real? Este vis? Unde e realitatea şi unde începe visul? Unde se întâlneşte fata din picture murală cu iubitul ei… aici, acolo? Ce e aici, ce e acolo? Unde e arta şi fantezia, unde e realitatea? Unde începe arta, unde începem noi?

Ansamblul coregrafic este format din 10 dansatori (5 fete şi 5 băieţi) cu un nivel artistic şi tehnic la superlativ. Toate momentele de duo/ trio sau ansamblu au fost interpretate cu mare rafinament şi mare precizie tehnică, au dovedit că sunt un ansamblu din linia întâi, ca virtuozitate şi măiestrie coregrafică. Organizatorii se străduiesc de 3 ani să aducă în România acest ansamblu. Vom vedea ce reprezentaţii urmează în festival, ’’Fresca’’ se va număra, cu siguranţă, printre vedetele acestei ediţii.

FNT – Fresca (La Fresque) from Mystage Ticketing on Vimeo.

Fresca. The Painting on the Wall

un spectacol de Angelin Preljocaj

după basmul chinezesc The Painting on the Wall

Distribuţie: Clara Freschel, Nuriya Nagimova, Nagisa Shirai, Anna Tatarova, Yurié Tsugawa, Sergi Amoros Aparicio, Marius Delcourt, Antoine Dubois, Jean-Charles Jousni, Fran Sanchez.

Coregrafia: Angelin Preljocaj

Muzica: Nicolas Godin

Costume: Azzedine Alaïa / Decor: Constance Guisset / Light Design: Éric Soyer.

Compania: Ballet Preljocaj, Franţa

Co-producţie: Grand Théâtre de Provence, Théâtre National de Chaillot, Théâtre de la Ville – Paris, Scène Nationale d’Albi, Belgrade Dance Festival (Serbia), National Taichung Theater (Taïwan).

Foto: J.C. Carbonne

23
/08
/23

Copiii celorlalți/ Les enfants des autres, al cincilea lungmetraj al regizoarei și scenaristei Rebecca Zlotowski, care a avut premiera în competiția Festivalului de Film de la Veneția 2022, aduce în fața publicului, cu sensibilitate și umor franțuzesc, povestea unei femei de 40 de ani, prinsă între ceasul ei biologic care ticăie și povestea de dragostea dulce-amăruie cu un tată singur.

23
/08
/23

Anul acesta, Timișoara s-a transformat într-un tărâm plin de magie, un ținut în care cultura își expune farmecele în cele mai radiante forme ale sale. Un loc în care vibrațiile interioare aproape că sunt palpabile, iar întru-poveste este o formă de a fi. În acest context, Galatic Tick Festival, își așază pe umeri, ca un zâmbet croit în lumină, mantia fluorescentă a premierelor culturale și propune publicului o călătorie în care sufletul și mintea devin aripile cu care ființa își desfată zborul.

22
/08
/23

Începând de azi și până pe 3 septembrie va debuta ediția aniversară a KINOdiseea – Festivalul Internațional de Film pentru Publicul Tânăr, etapa Open Air, în Parcul Obor din București, cu un program de douăsprezece filme pentru toată familia, ateliere de creație și educație cinematografică, spectacole de jonglerii și magie și un târg de produse handmade, care va avea și o zonă gastronomică.

22
/08
/23

21.000 de festivalieri și-au dat întâlnire la Sibiu pentru a participa la un maraton de concerte memorabile susținute, pe cele 3 scene concept, de 16 trupe din România și din străinătate, și la evenimentele alternative oferite de ediția din acest an a festivalului ARTmania în parteneriat cu muzee și instituții culturale de prestigiu.

22
/08
/23

Cinema în aer liber continuă pe Insula Artelor din Parcul Titan cu încă trei săptămâni în care vor rula unele dintre cele mai bune filme ale ultimilor ani, nominalizate și premiate la festivaluri de film internaționale importante: premiile César, Globurile de aur, festivalurile de film de la San Sebastián, Veneția și Cannes și chiar la Oscaruri.

22
/08
/23

Documentarul Nopți albe, un proiect amplu ale cărui filmări sunt în derulare, aduce generațiilor care au trăit acele vremuri, dar și celor care au ocazia să le descopere acum, o poveste complexă a celei mai vii și intense perioade din fotbalul românesc: anii `80-2000 în care Echipa națională a scris nu doar istoria acestui sport, dar și pe cea a unei altfel de Românii, care a știut să iubească la unison și să celebreze performanța, mai presus de rezultate.

22
/08
/23

Gala Salbek Opera Festival va avea loc duminică, 27 august, de la ora 20:00, în Piața Primăriei din Arad, cu Orchestra Filarmonicii din Arad, dirijată de David Crescenzi, soliştii Ruxandra Donose, Ramón Vargas, Leontina Văduva şi o parte dintre cursanţii Salbek Opera Masterclass 2023.

22
/08
/23

„Filmul surprinde esența unui moment istoric semnificativ și explorează complexitatea naturii umane în vremuri dificile, oferind, în plus, o imagine fascinantă a istoriei Europei de Est.” Aceasta a fost motivația juriului care a oferit Premiul Confederației Internaționale a Cinematografelor de Artă (CICAE) filmului românesc Libertate, regizat de Tudor Giurgiu, la cea de-a 29-a ediție a Festivalului de Film de la Sarajevo.

21
/08
/23

LECTURĂ În așteptarea ediției din 2023 a Festivalului Internațional George Enescu, Ziarul Metropolis vă invită să redescoperiți două spirite strălucite ale secolului XX, conștiente de direcția în care se îndreaptă arta.