GALERIE FOTO În premieră în România, fosta închisoare comunistă de la Râmnicu Sărat poate fi vizitată online
https://www.ziarulmetropolis.ro/galerie-foto-in-premiera-in-romania-fosta-inchisoare-comunista-de-la-ramnicu-sarat-poate-fi-vizitata-online/

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat turul virtual al fostei închisori de la Râmnicu Sărat.

Un articol de Andrada Văsii|25 iulie 2013

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat turul virtual al fostei închisori de la Râmnicu Sărat.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat este unul dintre cele mai dure puncte ale represiunii comuniste, care va fi transformată în următorii ani în Memorial al Victimelor Comunismului.

Turul virtual este disponibil online, fiind pentru prima dată când o închisoare comunistă din România poate fi vizitată online. Acesta păstrează nemodificat spaţiul în care a funcţionat fostul penitenciar, înainte de restaurarea acestuia, estimată pentru anul 2016.

Click pe fotografie pentru a intra pe site-ul institutului!

tur virtual Ramnicu Sarat

Documentare și vizite în celule

Vizitatorii online au astfel ocazia de a naviga prin clădirea şi curtea fostei închisori şi de a vedea fostele celule, printre care se numără şi cea în care a decedat liderul ţărănist Ion Mihalache. Pe parcursul vizitei virtuale, utilizatorii au acces la informaţii despre fostul penitenciar, regimul de detenţie şi personalităţile încarcerate în respectivul loc.

De la înfiinţarea sa în anul 1901 până în 1938, închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost locul în care au fost închişi deţinuţi de drept comun, iar ulterior, în timpul regelui Carol al II-lea, primii deţinuţi politici, membri ai Mişcării Legionare.

Tur Virtual 2

Un loc al opresiunilor

După instaurarea comunismului, aici au fost încarceraţi reprezentanţi ai grupărilor politice, clerici greco-catolici şi romano-catolici, precum şi alţi indezirabili. Aceştia erau consideraţi „duşmani de clasă”, „bandiţi” şi „contrarevoluţionari”, pentru care nu era permisă „nicio îngăduinţă, niciun fel de slăbiciune omenească pentru aceşti infractori, care la timpul lor, nu au făcut decât să împrăştie suferinţă în sânul poporului muncitor”.

Din 1955, închisoarea a găzduit o mare parte a elitei ţărăniste care supravieţuise altor închisori, printre care Ion Mihalache, Ilie Lazăr, Victor Rădulescu Pogoneanu, Nicolae Adamescu, Victor Anca, Corneliu Coposu, Mihai Balica, Jenică Arnăutu, Ioan Barbuş, Ion Ovidiu Borcea, Mălin Boşca, Alexandru Bratu, Ion Diaconescu, Constantin Hagea, Ion Puiu, Cornel Velţeanu, Augustin Vişa, Ion Lugoşianu şi alţii.

În acelaşi loc au fost închişi Alexandru Todea (episcop român unit), Waltner Iosif (preot catolic), Mihai Godo (preot iezuit), liderul social-democrat Constantin Titel-Petrescu, dar şi reprezentanţi ai fostei guvernări antonesciene şi lideri comunişti căzuţi în dizgraţie.

Tur virtual 3

Regim de detenție atroce

Conform mărturiilor supravieţuitorilor, izolarea, înfometarea, frigul şi tortura constituiau metode uzuale întrebuinţate de către administraţie, menite să conducă la exterminarea lentă a celor închişi la Râmnicu Sărat. Regimul alimentar nu depăşea 500-600 de calorii pe zi, contribuind din plin la deteriorarea stării de sănătate a deţinuţilor, notează Mediafax.

Frigul insuportabil a reprezentat, de asemenea, una dintre constantele regimului de exterminare. Cu toate că regimul din penitenciar era unul al izolării totale, cele 35 de celule fiind destinate unui număr similar de deţinuţi, cărora în intervalul orar 5-22 li se interzicea să stea pe pat, administraţia acorda pedepse de „izolare” pentru cele mai mici „abateri disciplinare”. Astfel, spre deosebire de alte locuri de detenţie care nu aveau regim monocelular, „izolarea” la Râmnicu Sărat consta în scoaterea saltelei din celulă şi reducerea hranei la jumătate.

Închisoarea de la Râmnicu Sărat a fost închisă în mod oficial în aprilie 1963.

Tur virtual 4

Prin proiectul „Memorial Râmnicu Sărat”, IICCMER şi-a propus transformarea unui fost spaţiu concentraţionar într-unul al reflecţiei asupra naturii criminale a comunismului. Astfel, după finalizarea lucrărilor de reabilitare şi de amenajare muzeală, estimată pentru 2016, „Memorialul Râmnicu Sărat” va reprezenta un punct focal pentru proiecte culturale, documentare şi turistice şi va găzdui vizitele a numeroase personalităţi din viaţa publică românească şi internaţională.

Foto credit: captură foto Tur virtual Râmnicu Sărat (site)

22
/05
/18

Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.

18
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 630 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Cozia, construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea „întru cele Dumnezeieşti”. La Mănăstirea Cozia a luat fiinţă prima şcoală de copişti şi caligrafi din Ţara Românească şi tot acolo a trăit şi primul imnograf român, Filotei, mare logofăt al Țării Românești.

17
/05
/18

Joi, 17 iunie, în ziua Înălțării Domnului, România va sărbători și Ziua Eroilor. Cu această ocazie, vor fi organizate 172 de evenimente-sincron în diferite comunități (sate, comune, orașe, consilii județene, școli, licee, muzee, biblioteci, universități, asociații culturale și sociale, teatre, mănăstiri) din România și din Republica Moldova, având ca scop omagierea eroilor veterani și a foștilor deținuți politici, care au contribuit prin sacrificiul lor la crearea și menținerea României pentru noi, cei de astăzi, și pentru generațiile următoare.

16
/05
/18

În seara de 19 mai, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a evenimentului "Noaptea Muzeelor", publicul din întreaga ţară va avea posibilitatea de a vizita aproximativ 180 de muzee şi de a beneficia de pe urma unor activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de prieteni ai muzeelor.

15
/05
/18

One Night Gallery, cea mai inovatoare galerie de artă vizuală din România, se extinde pentru cea de-a cincea ediție cu o expoziție intinerantă în care arta vine mai aproape de spectatori, într-o experienţă multisenzorială care foloseşte realitatea virtuală, realitatea augmentată și videomappingul. Pe data de 19 mai, Samsung aduce One Night Gallery la Teatrul Odeon, iar lucrările artistei Raluca Băraru vor transforma spațiul din Calea Victoriei 40, pentru o noapte, într-o scenă care se va remarca printr-un ludic noir, specific personajelor create de ea.

12
/05
/18

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO vă invită la vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

11
/05
/18

"După ce am fotografiat timp de doi ani distrugerea arhitecturală din epoca Ceaușescu, am decis să relatez fotografic viața de zi cu zi a oamenilor.", spunea, în urmă cu 5 ani, într-un reportaj BBC Andrei Pandele, fotograful (şi arhitectul) care a surprins, începând din 1970, România în vremea opresiunii comuniste.

08
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?" ("Când te vei căsători?"), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziționat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an și jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.

07
/05
/18

Comunitatea “Domnițe cu altițe” vă invită duminică, 13 mai 2018, la cea de-a doua ediție a Paradei Portului Popular românesc în București. Parada va străbate Calea Victoriei pana în Centrul Vechi, la Hanul lui Manuc.