George Bacovia şi Nicolae Bălcescu, membri post-mortem ai Academiei Române
https://www.ziarulmetropolis.ro/george-bacovia-si-nicolae-balcescu-membri-post-mortem-ai-academiei-romane/

Scriitorul George Bacovia şi istoricul Nicolae Bălcescu au fost aleşi, recent, membri post-mortem ai Academiei Române, cel mai important for cultural al României.

Un articol de Liliana Matei|14 iunie 2015

George Bacovia şi Nicolae Bălcescu au fost aleşi membri post-mortem ai Academiei Române, cu unanimitate de voturi, în adunarea generală a Academiei desfăşurată pe 5 iunie, potrivit unui anunţ al instituţiei.

Totodată, adunarea generală a acestui for cultural a ales, prin vot secret, noi membri titulari şi corespondenţi ai Academiei Române.

Astfel, au fost aleşi următorii membri titulari: Victor Spinei (Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie), Constantin Corduneanu (Secţia de Ştiinţe Matematice), Maria Magdalena Zaharescu (Secţia de Ştiinţe Chimice), Marian-Traian Gomoiu (Secţia de Ştiinţe Biologice), Nicolae Gheorghe Panin (Secţia de Ştiinţe Geonomice), Dorel Banabic (Secţia de Ştiinţe Tehnice), Dan Dubină (Secţia de Ştiinţe Tehnice) şi Gheorghe Benga (Secţia de Ştiinţe Medicale).

De asemenea, au fost aleşi trei noi membri corespondenţi ai Academiei Române: Gheorghe Coldea (Secţia de Ştiinţe Biologice), Ileana Mânduţeanu (Secţia de Ştiinţe Biologice) şi Dan Cristea (Secţia de Ştiinţă şi Tehnologia Informaţiei).

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii, potrivit site-ului instituţiei.

Prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară, iar numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei.

În prezent, Academia are 77 membri titulari, 80 membri corespondenţi (total 157), 86 membri de onoare din străinătate şi 31 membri de onoare din ţară (total 118).

Pe 18 noiembrie 2008, prezidiul Academiei a adoptat un Regulament pentru primirile de membri în Academia Română, care prevede: „Unicul criteriu de primire în Academia Română este caracterul de excepţie al contribuţiei candidatului în ştiinţă sau cultură (impact asupra domeniului în care activează, originalitatea contribuţiilor, într-un cuvânt excelenţa în cercetare şi creaţie). Reputaţia naţională şi internaţională a candidatului este un factor important în acceptarea unei candidaturi”.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.