George Costin, unul dintre cei zece actori importanţi ai României, care îi vor alege pe cei zece actori tineri pentru spectacolul ce va aniversa zece ani de Teatru Metropolis, crede că o măsură concretă de susţinere a actorilor ar fi înfiinţarea de noi teatre.
Un articol de Monica Andronescu|23 noiembrie 2016
În anul 2017, Teatrul Metropolis sărbătorește aniversarea primului deceniu de la înfiinţare. Cu această ocazie va pune în scenă, în stagiunea curentă, un spectacol ale cărui roluri principale vor fi jucate de 10 actori tineri. Piesa va fi scrisă special pentru acest eveniment, după finalizarea audițiilor. Cei 10 actori finaliști vor fi selecționați de un juriu format din 10 actori consacrați. În urma audițiilor, fiecare membru al juriului va alege un tânăr actor pentru care va garanta, propunându-l astfel să facă parte din distribuția finală a spectacolului.
Cum ți se pare iniţiativa Teatrului Metropolis de a paria pe 10 actori tineri?
Excepțională și sper sa aibă continuitate. Este necesar ca aceste acțiuni să nu fie întâmplătoare și să aibă un ecou și în celelalte instituții de spectacole din București. Este timpul să privim înainte și să ne punem întrebarea „cum va arăta teatrul în România peste 10, 20, 50 de ani?”. Trăim o perioadă cenușie, de sărăcie și sărăcire culturală, iar în acest context inițiativa Teatrului Metropolis este o scânteie care sper să mențină viu entuziasmul pe care orice actor îl are la început de carieră.
Ce vei căuta la actorul pe care îl vei propune pe această listă scurtă?
Să își dorească într-adevăr să practice această meserie și să își asume talentul și responsabilitatea lui, precum și sacrificiile meseriei.
Cum ți se par condiţiile din teatre pentru actorii tineri? Cum pot fi încurajaţi, prin ce măsuri?
Răspunsul este cât se poate de simplu. Prin înființarea de noi teatre și prin mărirea bugetului alocat producțiilor teatrale. Și nu mă refer la teatre de 30 de locuri și producții cu două personaje pe două scaune. Nu, ar trebui să se înființeze teatre cu săli mari și cu bugete pe măsură. Aș mai adăuga și faptul că ar trebui să se înceteze cu discordia pornită, culmea, chiar de Ministerul Culturii între teatrele așa-zis independente și cele subvenționate, între tineri și bătrâni, buni și răi, frumoși și urâți etc. Asta ar ajuta întreaga mișcare teatrală, și așa destul de anemică, din România. Condițiile sunt la fel de bune sau proaste și pentru tinerii actori și pentru cei consacrați. Teatrul trebuie susținut în funcție de importanța artistică, nu de vârstă sau alte criterii și orientări.
Care a fost pentru tine întâlnirea din tinereţe care ți-a marcat destinul artistic?
Fără îndoială, întâlnirea cu maestrul meu, Victor Ioan Frunză, și cu Adriana Grand este cel mai important moment al începutului meu de carieră. Cât sunt și ceea ce sunt acum se datorează în mare măsură acestor doi mari artiști.
Dacă te-ai putea întoarce în timp, ce i-ai spune sau ce sfat i-ai da lui George Costin din prima tinereţe?
Nu pot să răspund la întrebarea asta. Încă mă gândesc ce sfaturi să îmi dau acum, la a doua tinerețe.
