Herta Muller, la terapie intensivă, după o operaţie de urgenţă
https://www.ziarulmetropolis.ro/herta-muller-la-terapie-intensiva-dupa-o-operatie-de-urgenta/

Scriitoarea Herta Muller a suportat, sâmbătă, o intervenţie chirurgicală de urgenţă, la spitalul din localitatea Müllheim, Germania, în urma căreia laureata premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009 a fost internată la secţia de terapie intensivă.

Un articol de Corina Vladov|21 octombrie 2013

Scriitoarea Herta Muller a suportat, sâmbătă, o intervenţie chirurgicală de urgenţă, la spitalul din localitatea Müllheim, Germania, în urma căreia laureata premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009 a fost internată la secţia de terapie intensivă.

Potrivit biroul de presă al Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, scriitoarea Herta Muller a suportat o intervenţie chirurgicală de urgenţă, la spitalul din localitatea Müllheim (Germania). Laureata premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009 se află în acest moment la terapie intensivă. Medicii nu au avizat transferul acesteia la Berlin, oraşul său de reşedinţă.

O ediţie fără Herta Muller

Astfel, prezenţa autoarei la Iaşi, unde a acceptat participarea în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere, nu mai este posibilă la această ediţie.

Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se va desfăşura în perioada 23 – 27 octombrie, va avea invitaţi importanţi din România şi străinătate, printre care se numără Jan Koneffke, Sadie Jones, Davis Vann, Varujan Vosganian, Gabriela Adameşteanu, Mircea Dinescu, Florin Iaru, Ileana Mălăncioiu, Stelian Tănase, Cristian Teodorescu, Daniela Zeca.

herta muller

Cine este Herta Muller

Herta Muller s-a născut pe 17 august 1953, într-un mic sat din Banat unde se vorbeşte limba germană. Volumul „Nadirs” a marcat debutul în proză al scriitoarei, relatând povestea sinistră a vieţii dintr-un sat din România. O versiune cenzurată a romanului a fost publicată la Bucureşti în 1982. Doi ani mai târziu, scriitoarea a reuşit să trimită romanul peste hotare, iar versiunea integrală a romanului a fost publicată la Berlin.

Deoarece a scris despre experienţa ei în calitate de membru al unei minorităţi naţionale şi despre viaţa ei sub un regim dictatorial, Herta Müller a intrat destul de repede în vizorul Securităţii, expunându-se astfel în faţa multor interogatorii şi persecuţii.

Citiţi şi: Bookfest Iasi îi reuneşte pe Larry Watts, Herta Müller şi Lucian Boia

Scriitoarea a reuşit să fugă din România, în 1987, stabilindu-se cu soţul ei la Berlin, notează Mediafax.

De la data stabilirii ei în Germania, Müller a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale. Printre acestea se numără premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) şi IMPAC Dublin Literary Award (1998).

Scriitoarea este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (din 1995) şi, de-a lungul anilor, a fost nominalizată de trei ori la premiul Nobel pentru literatură, premiu care i-a fost decernat în 2009, pentru „densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor”.

Foto cu Herta Muller: ziuaveche.ro, realitatea.net

24
/02
/22

CARTEA DE CINEMA Cinefilii care au îndrăgit celebra autobiografie a lui Ingmar Bergman, “Lanterna magică”, apărută şi în română la Editura Meridiane în 1994, s-ar putea să fie puţin dezamăgiţi sau măcar surprinşi de continuarea volumului, lansată la noi cu titlul “Imagini. Viaţa mea în film” şi scoasă recent de Editura Nemira (în traducerea Ioanei Ghişa şi cu o prefaţă de Andrei Gorzo).

18
/02
/22

Inspirată de prietenia dintre Constantin Brâncuși și James Joyce, pianista Ana Silvestru a pus în scenă un concert de muzică clasică. Acesta va avea loc la Sala Radio de la București chiar de ziua lui Constantin Brâncuși, pe 19 februarie, de la ora 19:00.

15
/02
/22

Editura Humanitas Fiction și Institutul Cervantes din București vă invită miercuri, 16 februarie, ora 19.30 la o întâlnire online cu scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate prilejuită de lansarea romanului Un ceai la capătul lumii – recent apărut în traducerea Tudorei Șandru Mehedinți în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – un roman memorabil despre aventura vieții, inspirat de povestea reală, relatată în 2009 de revista Time, a japonezului Yukio Shige, care a salvat de la sinucidere aproape 700 de persoane. Participă: Scriitorii Francesc Miralles și Ángeles Doñate, Tudora Șandru Mehedinți, traducătoarea romanului, Ana Maria Onisei, scriitoare și jurnalist cultural și Dana Pîrvan, critic literar. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

14
/02
/22

Școala Gimnazială Nr. 194, București, în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat, cu sprijinul Inspectoratul Școlar al Municipiului București organizează marți, 15 februarie, de la ora 10.00, evenimentul on-line ”Cu cărțile deschise...”, cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii.

10
/02
/22

Biblioteca Metropolitană București (BMB) prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, sărbătorește Ziua Națională a Lecturii printr-o serie de activități online si offline. Astfel, la Palatul Parlamentului, scriitorul Petre Crăciun va susține un atelier de lectură pentru copii.

09
/02
/22

Pe 10 februarie, actorul Victor Rebengiuc împlinește 89 de ani. În rândurile care urmează, vă propunem o scurtă incursiune în biografia artistului care de-a lungul timpului a știut să se arate atât de generos pe scenă și atât de discret în afara ei. Din 2011, numele său se regăsește și pe Aleea Celebrităților din București, proiect inițiat de Teatrul Metropolis pentru a celebra valoarea artistică.

08
/02
/22

Premisa proiectului habits by Republica cultural, inițiat de Societatea Omului Sănătos, o serie de conversații despre impactul artei asupra psihicului și spiritului uman moderate de psihoterapeutul Gabriel Cicu (fondator al clinicii Color Mind din București) alături de patru artiști: scriitoarea Adela Greceanu, muzicianul Răzvan Popovici, coregrafa Judith State și pictorul Roman Tolici.