IDEO IDEIS #13. Ana Ularu, Andreea Bădală și Deliric vorbesc despre eșec
https://www.ziarulmetropolis.ro/ideo-ideis-13-ana-ularu-andreea-badala-si-deliric-vorbesc-despre-esec/

„Tu cât ai dat cu fail?”. IDEO IDEIS #13 vrea să-ţi schimbe perspectiva asupra eşecului. Ai crede că o fetiţă peltică ar putea ajunge vreodată prezentatoare de ştiri la un post de mare audienţă din România? Sau că unuia dintre muzicienii tăi preferaţi i-au trebuit 18 ani ca să ajungă să câştige din muzică?

Un articol de Petre Ivan|13 iulie 2018


IDEO IDEIS #13 lansează campania „Tu cât ai dat cu fail?”, care îți propune o schimbare de perspectivă asupra eșecului: o nereușită profesională sau personală este o șansă să te cunoști mai bine, să evoluezi în carieră și chiar să devii un om mai bun. În campanie s-au implicat personalități din domenii diferite, care într-un moment de sinceritate, și-au asumat public un eșec personal, pentru a le transmite liceenilor un mesaj important despre ce înseamnă perseverența.

„Sunt roluri pentru care am ajuns în ultima parte a selecției și le-am pierdut. Altele promise și retrase. Autoflagelări: „aș fi putut fi mai bună, nu am lucrat destul“. Înveți în timp să nu iei totul așa personal și să îți dai spațiul de a te îmbunătăți și de a înțelege că nimic nu îți aparține, nici un rol luat și făcut.” Ana Ularu, actriță

 „Am copilărit cu un soi de frică de eșec. Părea că toată lumea în jur povestea despre eșecurile altora ca și când viața lor fusese ratată. Prin eșec nu se termină totul. Se termină probabil ceva, ca să înceapă altceva. Fără eșec nu poți face schimbări majore, nu poți cunoaște și nu poți evolua. Am încercat să trec de la frica de eșec, care nu mă lăsa să încerc, la a vedea eșecul ca pe un moment de dezvoltare personală. Doar după un eșec major am reușit să renasc și să îmi găsesc niște resurse care nu știam că există în mine.” Andreea Bădală, designer, Murmur

„Mi-am făcut prima formație în ’93, am ajuns să trăiesc din asta în 2011. Poate că nu e un eșec, pentru că am reușit până la urmă. Dar e mama perseverenței.” Deliric

Este al treilea an consecutiv în care IDEO IDEIS alege o temă pe care o consideră constructivă pentru educația non-formală a participanților și care, prin campania de comunicare, poate depăși granițele festivalului în termeni de impact. În 2016 tema a fost empatia, în 2017 autonomia, iar anul acesta IDEO IDEIS vorbește despre perseverență.

„Am tradus perseverența prin rezistența la eșecuri, prin mobilizare și refuzul de a renunța. Cel mai adesea ne place să credem că oamenii pe care îi privim cu admirație au avut un traseu mai lin, că pentru ei lucrurile au fost poate mai puțin complicate. Că au avut noroc. Și totuși experiența ne-a învățat că cel mai probabil au integrat într-un mod constructiv obstacolele prin care au trecut și nu s-au blocat în eșecuri. Ori în adolescență fix astfel de informații te pot învăța să fii mai perseverent în a urmări lucrurile cu adevărat importante pentru tine.” echipa Ideo Ideis

Festivalul IDEO IDEIS#13 se întâmplă între 6 și 12 august la Alexandria.

Pentru mai multe informații:
www.ideoideis.ro
www.facebook.com/ideoideis/

IDEO IDEIS este un festival de teatru pentru comunitate și, în același timp, un eveniment dedicat procesului de educație alternativă pentru tinerii liceeni din România. Structura festivalului este unică în peisajul festivalurilor de teatru din țară și are rolul de a-i ajuta pe participanți să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare, să capete încredere în ei înșiși și să interacționeze cu tipuri de modele relevante pentru dezvoltarea lor personală și profesională.

22
/06
/14

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE. Debut în regie al directorului de imagine Nicolae Mărgineanu, „Un om în loden” (1979) este un mai mult decât onorabil film polițist, vizionabil și astăzi, în pofida a două mari ghiulele propagandistice care îl trag în jos.

21
/06
/14

Scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu, director al postului Radio România Cultural în perioada 1996 - 2002, a murit vineri, la vârsta de 69 de ani, după o lungă şi grea suferinţă.

21
/06
/14

Cea de-a XI–a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Independent ANONIMUL se desfăşoară în acest an, în mod excepţional, în Bucureşti, în perioada 12-17 august, păstrând atmosfera din Deltă şi ideea de a te îndepărta de “betoanele urbane” ca să vezi filme bune într-o atmosferă specială.

20
/06
/14

CRONICĂ DE FILM. Cel mai recent lungmetraj de ficțiune al surprinzător de prolificului regizor Radu Gabrea, „O poveste de dragoste, Lindenfeld”, este ca o creatură împăiată: de la distanță pare un film promițător, dar, privit de aproape, lipsa naturaleții și a ritmului lasă o impresie pregnantă de dezamăgire.

19
/06
/14

Astăzi, începând cu ora 16.00 și până la ivitul zorilor, institutele și centrele culturale membre ale Clusterului EUNIC București și partenerii lor vă dau întâlnire la a opta ediție a Nopții Institutelor Culturale la București.

19
/06
/14

Tânăra și talentata regizoare Carmen Lidia Vidu prezintă cea de-a treia sa premieră în acest an, „Cântec de leagăn. O poveste despre Maria Tănase“, vineri, 20 iunie, de la ora 19.30, la Godot Cafe Teatru. Spectacolul este un video poem teatral ce aduce pentru prima dată pe o scenă de teatru documente autentice, scrisori de arhivă, frânturi din interviurile, gândurile și amintirile Mariei Tănase, alături de şase dintre cântecele nemuritoare ale artistei, interpretate live.

19
/06
/14

Festivalul Național de Teatru “Toma Caragiu” a propus într-o marți, la Ploiești, evitând cu eleganță cele trei ceasuri rele prevestite de mai de mult, premiera spectacolului “Chip de foc” (“Fireface”), după un text absolut nebun al dramaturgului german Marius von Mayenburg (42 de ani).

19
/06
/14

În zilele noastre în care rețele sociale dezvăluie pas cu pas fiecare amănunt din viața unui om, ne-a mai rămas un singur loc în care putem fi surprinși sau uimiți de oameni – sala de teatru. 

19
/06
/14

„A face (cuiva) capul calendar” este o expresie folosită adesea când ne întâlnim cu cineva care vorbește prea mult. De asemenea, este utilizată atunci când vrem să transmitem mesajul că suntem copleșiți de prea multe informații. Dar de ce „calendar”, și nu „almanah” sau „revistă”?