Impresii despre cinema-ul românesc recent
https://www.ziarulmetropolis.ro/impresii-despre-cinema-ul-romanesc-recent/

CRONICĂ DE CARTE Cea mai nou apariţie în colecţia de cărţi de film a Editurii Noi Media Print, volumul „Noul cinema, două decenii şi ceva”, de Marian Sorin Rădulescu, adună o serie de texte ale criticului timişorean – de la eseuri mai elaborate, la simple note – despre câteva din filmele regizorilor reprezentativi ai cinematografiei române post-2000.

Un articol de |12 iunie 2020

O mare parte din textele scrise de-a lungul anilor de Marian Sorin Rădulescu despre Noul Cinema Românesc şi apărute inițial în reviste de cultură sau pe blogul său au fost incluse în seria de trei volume „Pseudokinematikos”, alături de diverse alte comentarii despre cinema-ul românesc de dinainte de 1990 sau despre mari cineaști din istoria filmului universal.

Noul volum, „Noul cinema, două decenii şi ceva”, apărut în colecția unde criticul timișorean a mai publicat două cărți – una despre Mircea Veroiu și alta despre Mircea Săucan –, adună texte scurte despre cinema-ul românesc al ultimilor aproape două decenii

Pe de o parte, sunt comentarii despre filmele mai noi, lansate în ultimii câţiva ani. Pe de altă parte, sunt comentarii despre filmele din primele etape ale Noului Val, pe care Marian Sorin Rădulescu le-a recuperat sau revizuit treptat. Ele sunt grupate astfel încât să constituie nişte schiţe de portret despre nu mai puţin de 23 de regizori.

De altfel, cartea poate fi văzută ca o împăcare şi adaptare a criticului la un cinema despre care mărturiseşte că nu a fost foarte atras la început, dar de care s-a ataşat tot mai mult de-a lungul timpului şi a cărui valoare o sintetizează just în primul şi ultimul capitol.

Prin urmare, volumul nu are pretenţia de a fi o analiză riguroasă a Noului Cinema Românesc, despre care s-au scris de altfel mai multe cărţi critice acum câţiva ani, când această mişcare era la apogeu, cât mai ales un itinerar profund subiectiv prin care este revelată împrietenirea autorului cu câteva din filmele celor mai mulţi dintre autorii reprezentativi ai Noului Val, care între timp a suferit diferite transformări.

Textele sunt inegale, atât ca lungime, cât şi ca valoare, iar unele par colaje construite din diferite observaţii disparate despre diverse filme ale aceluiaşi regizor, fără ca golurile dintre ele să fie acoperite. Corelată cu faptul că, în partea a doua, portretele devine simple note despre câte un film (uneori, chiar doar despre un scurtmetraj), asta lasă impresia că volumul este insuficient dezvoltat, iar structura este pe alocuri şubredă.

Cele mai interesante şi elaborate capitole sunt, bineînţeles, cele dedicate regizorilor de care Marian Rădulescu se simte cel mai apropiat, în frunte cu Cristi Puiu, al cărui portret deschide volumul.

Urmează Cristian Mungiu, Radu Jude, Corneliu Porumboiu, Adrian Sitaru, Cristian Nemescu, Radu Muntean, Constantin Popescu, Marian Crişan, Gabriel Achim, Călin Peter Netzer, Bogdan Mirică, Igor Cobileanski, Cristi Iftime, Andrei Cohn, Hanno Hofer, Răzvan Georgescu, Florin Şerban, Alexandru Solomon, Adrian Silişteanu, Valeriu Andriuţă, Bogdan Mureşanu şi Anca Damian.

Tonul entuziast din unele texte reflectă ataşamentul criticului faţă de un autor sau altul. În timp ce detaşarea sau trecerea sub tăcere, cu discreţie, a unor titluri din portretele câtorva dintre regizori sunt potenţiale semnele ale unei pasiuni reduse – receptarea este una respectuoasă, dar nu înflăcărată.

În aceeaşi logică, absenţa completă a unor regizori – cum ar fi noul val de autoare reprezentat de Adina Pintilie, Ana Lungu şi Ivana Mladenovic – poate fi văzută şi ca un reflexie a mefienţei faţă de cinema-ul lor.

Grila prin care sunt discutate filmele este cea a unui comentator asumat creştin-ortodox, aşa că uneori observaţiile scot în evidenţă aspecte care folosesc acestei perspective – absolut legitimă – şi aduc în prim-plan detalii ce altfel ar putea trece neobservate, chiar dacă uneori asta riscă să ducă la interpretări forţate.

Deşi nu oferă revelaţii, „Noul cinema, două decenii şi ceva”, care conţine şi o bogată colecţie de cadre din filme şi afişe, este cartea sinceră a unui om care s-a apropiat mai greu de acest limbaj cinematografic, dar pe care, odată înţeles şi acceptat ca atare, a ajuns să îl îndrăgească şi să îl apere. Volumul refletă în subtext acest traseu, iar asta are ceva emoţionant.

08
/09
/20

Emoție și participare cu toate simțurile la proiecția eveniment a filmului „Transalpina, Drumul Regilor”, de Dumitru Budrala, vizionată din bărci, în cadrul Astra Film Festival 2020. Cele peste 30 de bărci și hidrobiciclete care au plutit duminică seara pe lacul din Muzeul Astra Sibiu s-au legănat în aplauzele îndelungate ale spectatorilor, care au mulțumit astfel pentru experiența splendidă de care au avut parte, într-un cadru feeric, înconjurați de mori de vânt și stuf, având deasupra cerul înstelat.

08
/09
/20

Marele ecran, ambianța din sală, noi premiere, meniurile cu popcorn și întreaga experiență cinematografică incomparabilă revin cu intensitate și în deplină siguranță din 15 septembrie în cele patru locații Cineplexx – Băneasa (Băneasa Shopping City), Titan (Auchan Titan), Satu-Mare (Shopping City Satu-Mare ) și Sibiu (Shopping City Sibiu), iar din 16 septembrie în cea de-a cincea, odată cu inaugurarea noului multiplex din Shopping City Târgu-Mureș.

07
/09
/20

CRONICĂ DE FILM Proiectat în România la TIFF și Astra, „Așteptați răspunsul operatorului” (2020), de Pavel Cuzuioc, regizor de origine basarabeană stabilit în Austria, este un reușit documentar filmat în Republica Moldova, Ucraina, România și Bulgaria. Portretul tandru al unei regiuni, având ca protagoniști instalatori de telefonie, televiziune prin cablu și internet.

04
/09
/20

Astăzi începe Astra Film Festival 2020, cu o gală de deschidere în care actorul Marius Manole va prezenta principalele puncte de atracție ale celei de-a 27-a ediții a Festivalului și cu un concert de nopți mari al trupei Subcarpați.

02
/09
/20

CRONICĂ DE FILM Andrei Zincă, regizor stabilit în America, revine cu un nou film realizat în România, „Și atunci... ce e libertatea?” (2020), despre deportările din Bărăgan din anii `50, bazat pe un scenariu inspirat vag din nuvela „Proiecte de trecut” de Ana Blandiana.

02
/09
/20

Festivalul Filmului Francez se numără printre manifestările culturale care își mențin în mod excepțional ediția din 2020 și aduce 18 filme franceze inedite pe marile ecrane din 8 orașe din România (București, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Arad, Braşov, Brăila, Suceava), în perioada 23 septembrie – 4 octombrie 2020.

31
/08
/20

CRONICĂ DE FILM Selectat în competiția Festivalului de la Sarajevo, „Otto Barbarul” (2020) este debutul în regia de lungmetraj al Ruxandrei Ghițescu. Un film promițător despre suferința unui adolescent după sinuciderea iubitei sale. Şi o autoare în căutarea propriei voci.

28
/08
/20

Sute de spectatori au vizionat joi seara, în Piața Mare din Sibiu, comedia franceză care a deschis oficial ediția cu numărul 14: Cei mai frumoși ani/ La Belle Epoque. Festivalul are loc exclusiv în aer liber, cu respectarea măsurilor de siguranță și distanțare socială.

28
/08
/20

Asociația Culturală Control N alături de Le Groupe Ouest (Franța) demarează un nou proiect marca LIM | Less is More – workshop-ul de creative pre-writing, dedicat exclusiv tinerilor cineaști, scriitorilor, jurnaliștilor și artiștilor din România.

27
/08
/20

CRONICĂ DE FILM Lansat la început de august la TIFF şi programat ulterior în diverse proiecţii în aer liber prin ţară, "Totul nu va fi bine" (2020), de Adrian Pîrvu și Helena Maksyom, este un documentar intimist care cucereşte prin sinceritatea demersului celor doi protagonişti-regizori, tineri din generaţia Cernobîl.

Pagina 10 din 278« Prima...89101112...203040...Ultima »