În răspăr aproape cu toată lumea
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-raspar-aproape-cu-toata-lumea/

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aşa trebuie caracterizat Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992), scriitor român lansat cu deosebit succes după război în Franţa.

Un articol de Georgeta Filitti|4 Septembrie 2017

Secretar la ”Straja țării”, reporter la Radio București, susținut de Tudor Arghezi, Cezar Petrescu și Grigore Gafencu, el devine repede cunoscut în lumea publiciștilor prin tehnica originală de redactare a ”faptului divers”. Ajunge corespondent de război pe frontul de Răsărit și publică Ard malurile Nistrului, Cu submarinul la asediul Sevastopolului, Marinarii români în mările din Nord. După o scurtă ședere în serviciul diplomatic român (Zagreb, 1943), refuză să revină în țară după 23 august 1944. Peregrin prin Europa, e arestat de americani în Germania, încearcă să se sinucidă, se stabilește o vreme la Heidelberg spre a urma Teologia. Nu-și termină aceste studii și continuă să caute un liman. Respins de canadieni, de elvețieni, intră clandestin în Franța. E secretar, se pare, o vreme, al sculptorului C. Brâncuși, apoi e hirotonisit, fără a-și fi încheiat studiile în domeniu, ca preot la biserica ortodoxă română din Paris. I-au ținut loc de licență lucrările Viața lui Mahomet, Viața Sf. Ioan Gură de Aur, Viața lui Luther. Hirotonisirea propriu zisă a generat un scandal cu mulți enoriași ai bisericii. A fost acuzat de colaborare cu Securitatea de la București, între altele și pentru că era susținut de patriarhul ”roșu” Justinian. Aceste eforturi de afirmare, însoțite de declarații, mărturisiri, recriminări, acuze nu pun în umbră adevărata sa vocație. După o încercare infructuoasă de a scoate în Germania o antologie de basme românești, publică, în 1949, romanul ce îl va consacra pe plan mondial: Ora 25. Este povestea a doi români ale căror destine sunt modelate de cele 105 lagăre de concentrare unde au fost aruncați de acel ”birocratism universal” propriu societății omenești la mijlocul secolului XX.  Mircea Eliade l-a caracterizat drept unul dintre cele mai bune romane ale veacului. A fost tradus în 30 de limbi și Carlo Ponti a făcut un film dup el, cu Anthony Quinn și Virna Lisi. Dar exilul românesc, împărțit și învrăjbit, ca și critica franceză, au avut păreri diferite. De la ”poet al lui Christos și al României”, până la simplu agent al Securității, C.V.G. s-a aflat, ani de zile, în centrul atenției opiniei publice internaționale.. A contribuit major la această postură și procesul cu Monica Lovinescu (traducătoarea lucrării), apoi cu G. Rosetti, pentru folosirea numelui acestuia în alt roman, Am trăit a 25 oră a lui Peron. Lăudat și criticat, cu acuze proferate, între alții, la adresa lui Paul Goma și Gheorghe Zamfir, el rămâne, după opinia unui avizat critic francez, ”omul unei singure cărți: Ora 25”.

Ca o ciudățenie în plus legată de acest scriitor neliniștit, prea puțin cunoscut la noi, după 1989 i-au venit oferte de publicare a cărții în România, cu condiția ”aducerii la zi a limbii textului”, cu alte cuvinte era nevoie de un corector ”ca să readapteze limba română a Orei 25”.

La Paris, pe fațada casei unde a locuit, autoritățile au pus o placă: ”Aici a locuit între 1965 și 1992 C.V.G., preot, scriitor, umanist, îndrăgostit de libertate, autor al Orei 25”. Nici după moarte n-a avut liniște căci placa a fost vandalizată. Primăria Parisului a pus-o mai sus, ca să nu fie la îndemâna barbarilor.



20
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aproape necunoscut marelui public, Constantin Brăiloiu (1893-1958) a avut șansa unei pregătiri excepționale și apoi, după al Doilea Război Mondial, pe cea a activității în străinătate. A rezultat o carieră plină de realizări în care beneficiari sunt deopotrivă specialiștii din România și cei din Europa.

07
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Talent? Har? Inițiere? De mai bine de o sută de ani, critici de artă (și nu numai) din lumea întreagă privesc, discută, comentează opera celui care avea să promoveze esența simbolică a formei, ca manifestare artistică definitorie pentru secolul XX: Constantin Brâncuși (1876-1957).

02
/11
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Fiecare profesie își are reprezentanți memorabili. În cazul diplomației românești, pentru secolul al XX-lea, fără discuție, numele lui Nicolae Titulescu (1882-1941) constituie aproape definiția ei.

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Așa l-a caracterizat un exeget pe cel născut în 1896 la Slatina și mort în exil la Madrid în 1961. Viața lui rămâne o pildă de felul cum se formau odinioară intelectualii în spațiul românesc, unde înzestrarea personală era susținută de instituțiile statului, unde afirmarea se făcea pe temeiul valorii personale. În plus, ca mulți alții, A.B. a rămas, după Al Doilea Război Mondial, în străinătate și datorită unui serios bagaj intelectual a reușit să se impună în cultura țării gazdă (păstrându-și însă până la moarte cetățenia română).

29
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Exilul postbelic a schimbat soarta multor oameni. Și principiul istoriei contrafactuale (ce s-ar fi întâmplat dacă…), adică cum ar fi evoluat lucrurile în alt context, se aplică și celor siliți să se refugieze în afara țării. E și cazul Monicăi Lovinescu (1923-2008), fiica marelui erudit, creatorul cenaclului literar ”Sburătorul”, criticul literar Eugen Lovinescu.

28
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE A fost o vreme când diplomația românească a beneficiat de prezența unor profesioniști desăvârșiți, erudiți de proeminență europeană. Constantin Karadja provenea din familia domnitorului fanariot Ioan Gheorghe Karadja. Tatăl său, Ioan, diplomat de carieră, s-a aflat în serviciul Porții Otomane, în primul rând în țările nordice. Acolo și-a cunoscut și soția, pe suedeza Marie Louise Smith.

18
/10
/17

Personalități din lumea culturală românească au transmis mesaje emoționante la moartea actriței Olga Tudorache,. "Doamna Olga, ... Vă iubesc. Mulțumesc. Dumnezeu să vă țină sufletul în palma Lui!", a scris Oana Pellea pe pagina sa de facebook. "În semn de omagiu, Sala Mare a Teatrului Metropolis se va numi Sala Olga Tudorache”, a anunțat, la rândul său, directorul acestei instituții, George Ivașcu.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta a fost eticheta scriitorului Petru Dumitriu, talent incontestabil dar de o moralitate mai mult decât discutabilă. A profitat din plin de statutul de scriitor la modă, redactor șef, director de editură și n-a ezitat să scrie o carte care avea să-l compromită pentru totdeauna: Drum fără pulbere – elogiu al construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, unde și-au găsit moartea sute de condamnați ai regimului comunist.

06
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Aceasta e caracterizarea pertinentă făcută unui istoric cu destin tragic, Vlad Georgescu (1937-1988). Cercetător plin de har, acesta n-a rezistat ofertelor Securității; a acceptat colaborarea care a echivalat cu mai multe călătorii în America, Grecia, Germania, Austria, Franța.

01
/10
/17

ROMÂNI CELEBRI ÎN STRĂINĂTATE Istoria noastră e destul de plină de lucruri întunecate. Printre ele, sistemul concentraționar – unul dintre cele mai cumplite din lagărul socialist. Fără a căuta explicații de ce a fost așa, numeroasele mărturii publicate după revoluție dau măsura acestei cumplite experiențe îndurate de zeci de mii de români. Ele nu pot fi clasificate, nici stabili o ordine a valorii, a interesului lor. Fiecare trăire îngrozitoare de acest fel rămâne unică.

Page 1 of 2512345...1020...Last »