Muzeul Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” a luat fiinţă la data de 10 septembrie 1942, la iniţiativa lui George Franga- actor şi apoi ajutor de bibliotecar al Teatrului Naţional.
Liviu Rebreanu, director al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale”, în acea vreme, a fost cel care a aprobat înfiinţarea acestui Muzeu.
Un articol de Liliana Matei|1 februarie 2022
În 1921, pe când Director al Teatrului Național din București era Victor Eftimiu, teatrul a achiziționat o serie de busturi şi tablouri reprezentând pe cei mai importanți actori români și oameni de teatru, create de cele mai reprezentative nume ale artei plastice româneşti.
Ulterior, colecția s-a împrospătat cu noi semnături ale unor artiști remarcabili, sculptori ca: Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Oscar Späthe. De asemenea, începând din același an-1921, au fost comandate tablouri care să înfățișeze portretele celor mai importanți actori români, surprinși în diferite roluri. Printre autorii tablourilor întâlnim numele unor renumiți pictori ca: Sava Henția, Costin Petrescu, Camil Ressu, Jean Al. Steriadi, I. Teodorescu-Sion, Iosif Iser, Cecilia Cutzescu-Storck, H.M. Maxy, Lucian Grigorescu, Magdalena Rădulescu, Nina Arbore, Al. Ciucurencu, Lucian Grigorescu, şi alţii. Pe lângă aceste lucrări de artă, Muzeul TNB mai deține în colecțiile sale și documente, obiecte/artefacte care au aparţinut oamenilor de teatru, dar și costume care reprezintă memoria vie a istoriei teatrului românesc.
În urma incendiului din 1978, atât documentele, cât şi tablourile din colecția Muzeului au fost grav afectate de foc şi apă. Din păcate, atunci nu s-a găsit un spaţiu pentru depozitarea şi expunerea colecţiilor de artă plastică, documente şi artefacte. Nenumăratele demersuri ale lui George Franga au rămas fără rezolvare.
In anul 2015, din cauza lucrărilor de reamenajare și consolidare a sediului TNB, multe dintre artefactele depozitate in spațiile viitorului muzeu au suferit consecințele unei inundații.
În ultimii ani, Muzeul Teatrului Naţional din Bucureşti a trecut printr-un amplu proces de reorganizare și reinventariere a colecţiilor pe care le deţine.
În 2020, Teatrul Național ”I.L.Caragiale” din București, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Satului ”Dimitrie Gusti” și Biblioteca Națională a României, a început proiectul ”Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.
Pe 8 decembrie, la conferința de deschidere a proiectului, au fost prezentate principalele activități pe care acesta avea să le cuprindă și cele 38 bunuri culturale care urmau a fi restaurate pe parcursul celor optsprezece luni ale acestuia.
Pe parcursul anului 2021, au fost realizate și încheiate activitățile de conservare și restaurare desfășurate la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” și Biblioteca Națională a României.
La finalul anului trecut, un număr de 36 de bunuri culturale au ieșit din procesul de conservare și restaurare și s-au reîntors în colecția Muzeului TNB.
Pentru pasionații de colecții de obiecte vechi și, de asemenea, pentru cei pasionați de istoria teatrului românesc, vă prezentăm mai jos lista bunurilor culturale restaurate în laboratoarele specializate ale partenerilor proiectului, până în acest moment.
La Laboratorul de conservare a patrimoniului de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” au fost restaurate următoarele bunuri culturale:
- Costum de epocă purtat de actorul Mihai Popescu în rolul lui Romeo-Romeo și Julieta de W. Shakespeare, 1928)
- Haină lungă purtată de actorul Constantin Nottara în rolul lui Luca Arbore-Viforul de B. St. Delavrancea (1909)
- Vestă purtată de actorul Petre Liciu în rolul Ștefăniță Vodă-Viforul, 1909
- Haină purtată de actorul Petre Liciu în rolul Ștefăniță Vodă-Viforul , 1909
- Costum de scenă (vestă, pantalon scurt, centură, pantofi) purtat de actorul Ion Manolescu în rolul Hamlet-Hamlet de W. Shakespeare, 1924
- Bluză purtată de actorul George Storin în rolul Don Fernando-Cidul de Pierre Corneille (1959)
- Rochie purtată de Constanța Demetriade în rolul Doamna Clara-Vlaicu Vodă de Alexandru Davila , aproximativ 1919
- Haină lungă purtată de actorul George Calboreanu în rolul Ștefan cel Mare-Apus de Soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, 1973
- Pelerină de catifea verde purtată de actorul George Vraca in rolul Richard al III-lea –Richard al III-lea de W.Shakespeare, 1964
În laboratorul de conservare-restaurare de la Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”, echipa de restauratori a prelungit viața următoarelor obiecte din colecția muzeului nostru:
- Costum de scenă al actriței Maria Giurgea, aproximativ 1909-1920 care cuprinde:
Poșetă de catifea purtată de actrița Maria Giurgea
Dantelă albă-eșarfă Maria Giurgea
Rochie cu paiete și strasuri Maria Giurgea
- Accesoriile unui costum care i-a aparținut actorului Eduard de Max in rolul Nerone-Nerone de Pietro Cossa, 1904, constând din brâu și două ornamente.
- Pelerină din catifea albastră cu blană purtată de actorul Ion Sârbul în Despot Vodă-Despot Vodă de Vasile Alecsandri, 1927
- Tunică purtată de George Vraca în triplu rol –Erza, Orin și Brant în Din jale s-a-ntrupat Electra” de Eugene O Neill , 1943
- Redingotă purtată de actorul George Timică în rolul sufleurului din piesa Matei Millo de Mircea Ștefănescu , 1953
Cu sprijinul partenerului proiectului-Biblioteca Națională a României, au fost restaurate documente și artefacte aflate în colecția Muzeului TNB, după cum urmează:
- Extras certificat de naștere al actorului Mihai Popescu, 1941
- Afiș ”Hamlet” cu George Vraca în rolul titular, 1941
- Afiș ”Din jale s-a-ntrupat Electra” cu George Vraca în tripul rol (Erza, Orin, Brant), 1943
- Diplomă de studii a actorului Petre Liciu, 1892
- Album de fotografii pentru piesa ”Viforul”, aparținând actorului Petre Liciu,, 1909
- Fotografie Petre Liciu alături de Grigorescu Tuciuriul, George Ranetti
- Afiș ”Hamlet” cu Ion Manolescu în rolul titular, Teatrul Național Craiova, 1925
- Cererea de angajare a actorului Ion Manolescu la Teatrul Național din București, 1907
- Contractul de angajare al actorului Ion Manolescu la Teatrul Național București, 1907
- Brevet Bene Merenti, clasa I oferit actorului George Storin de către Regele Ferdinand I, 1923
- Fotografie a actriței Maria Giurgea cu dedicație, 1909
- Document cu două component: Înștiințare și Brevet medalie Bene Merenti, clasa I, al actriței Maria Giurgea, 1913
- Afiș ”Apus de Soare”, Sala Comedia a Teatrului Național ”I.L.Caragiale”, cu George Calboreanu în rolul lui Ștefan cel Mare, stagiunea 1958-1959
- Buletin de înscriere la biroul populației al actorului Ion Sârbul, 1942
- Pașaport al actriței Maria Filotti, 1927
- Fotografie Maria Filotti cu dedicație, 1906
- Două scrisori-actrița Constanța Demetriade către Eugenia Zaharia, înainte de 1957 și Eugenia Zaharia către Zaharia Stancu, 1964
- Caiet de rol care a aparținut actriței Agatha Bârsescu, rolul Doamna Clara în ”Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, 1926-1927
- Grafică clădirea Muzeului TNB, desen de scenograful Mihai Tofan
Bunurile culturale restaurate pot fi vizualizate în seria de colaje foto Before&After (înainte-după restaurare) publicată pe website-ul proiectului, la adesa: https://muzeultnb.ro/foto-video/before-after
În secția specializată a Muzeului Național de Artă al României, se află încă în proces de restaurare, rochia care a aparținut Reginei Maria a României, rochie care va fi elementul central al expoziției inovative-obiectiv principal al proiectului, care va fi organizată la sediul TNB în anul 2022.
Expoziția inovativă din 2022 va da posibilitatea publicului să vadă toate bunurile culturale, documentele și artefactele restaurate în cadrul proiectului, într-un spațiu expozițional care va fi amenajat după un concept curatorial inedit. Elementul central al expoziției-the icon-care a generat conceptul curatorial, este rochia cu trenă a Reginei Maria. Costumele de teatru, însoțite de documente, vor fi alăturate, creându-se un spațiu mirific, de poveste, unde publicul va fi invitat să descopere personaje încoronate din viața reală și din piese de teatru istorice.
Proiectul „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București” beneficiază de o finanțare nerambursabilă de 618.160, 01 (129.265, 39EUR).
Proiectul este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.
Detalii despre proiect puteți găsi pe website-ul www.muzeultnb.ro , paginile de socializare ale proiectului https://www.facebook.com/muzeutnb , https://www.linkedin.com/company/69745505 , dar și pe canalul de youtube al TNB https://youtu.be/2O7MKJ9aaTI
***
Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.
Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro
Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.ro-cultura.ro
