Îndrăzneală și strălucire. Bucureștiul interbelic și moda lui
https://www.ziarulmetropolis.ro/indrazneala-si-stralucire-bucurestiul-interbelic-si-moda-lui/

Societatea interbelică are teatralitatea ei. Și frivolitatea ei. Eleganţă, bonomie şi o strălucire pe care Al Doilea Război Mondial o va şterge pentru totdeauna. Expoziţia „Moda în Bucureştiul interbelic” o reînsufleţeşte atât cât să vă aprindă imaginaţia.

Un articol de Dana Ionescu|6 decembrie 2020

Până pe 14 februarie 2021 sunteți așteptați, în mijlocului capitalei, la o scurtă ieșire din timp. În sala aflată la parterul Muzeului Municipiului București, la Palatul Șuțu, puteți scăpa de freamătul orașului agresiv din 2020. Priviți câteva exponate și vă treziți în alt timp, acum o sută de ani, când a trăi însemna altceva. Un timp cu o estetică a lui, expresie a unui stil de viață și a unei mentalități deschise la nou. Câteva pălării negre, de damă, care ne invită să ne imaginăm, pornind de la explicația atașată, cum vor fi arătat ele pe doamnele care le-au purtat. La ceas de seară sau de amiază, oricând și oriunde, doamnele interbelice erau atente la nuanțe. Câteva ținute de seară, purtat în spații selecte de acestei femei îndrăgostite de exterior. În cartea sa „Istora costumului feminin din Evul Mediu până astăzi”, Georges Vigarrelo își intitulează capitolul despre moda anilor 1920-1945 „Triumful exteriorului”.

Triumful acesta s-a văzut și la București – la Capșa, pe Lipscani și în celelalte spații-emblemă ale orașului dintre cele două războaie de care amintește mica expoziție de la Palatul Suțu. El s-a exprimat în obiectele de viață cotidiană – privată și publică –, propulsat de un nou avânt și de intensa dorință de schimbare. Reflectat în stilul vestimentar, stilul de viață al epocii, cu elemente îndrăznețe, este sugerat de discursul expozițional propus la acest sfârșit de an prin câteva piese.

Suplețe, fluiditate, mobilitate, spre o mai mare libertate. „Simplificarea ținutei, trebuie să o repetăm, suplețea ei, trăsături foarte prezente, remarcabile, începând din anii 1910 și din anii 1920, revelează un context precis: afirmarea din ce în ce mai puternică a unei siluete active și subțiri, «zvelte», anunță numeroase articole și comentarii pentru a sublinia mai bine autonomia și mobilitatea”, scria Georges Vigarello în carte citată. În lumea citadină, din România dornică să se sincronizeze cu Occidentul, femeia interbelică e un personaj cu nuanțe. Iat-o pe Regina Maria imortalizată la un eveniment de familie, iat-o pe secretara personală a domnului Virgil Madgearu, în ținuta de zi a momentului, privind spre aparatul de fotografiat. Liniile simple și pure sunt privilegiate în ținutele lor. Ca și în ținutele domnilor, fie ei oameni de stat ca Alexandru Marghiloman, a cărui elegantă, aproape anonimă carte de vizită o vedem expusă, sau simplii cetățeni, cum e vânzătorul dintr-un magazin de mărțișoare, în costum modern, explicându-și oferta.

Femeia se emancipează mai mult decât oricând. Iată, porțigaretul ei e aici. Fumatul, obicei împrumutat din sfera prin excelență a masculinului, îi conferă o aură nouă.  Iată, tunsoarea à la garçonne le fascinează și pe regine, și pe tinerele anonime. Fustele mai scurte, croiala dreaptă, fără pense, bluza cu cordon pe șolduri, rochia-sac, toate atât de îndrăgite în Franța, pantofii cu toc, în general cu baretă intră acum în viața ei și o pună în lumină. În lumină ea strălucește și seara, când iese la evenimente mondene și la spectacole de teatru. Ținuta de seară și smochingul nu puteau lipsi din expoziție. Aduse din diferite ateliere europene, de la Viena și Paris, piesele vestimentare pe care le puteți vedea expuse la Muzeul Suțu își așteaptă cuminți, tăcute, admiratorii, într-o vreme în care e nevoie de multă imaginație.

Închideți ochii și puteți să vi le închipuiți pe aceste doamne cu apetit pentru artă, dar și pentru bârfă, gata să iasă în oraș, cu accesorile lor insiprate din sfera Art Nouveau și Art Deco. E vremea teatrului, e vremea nopților lungi, albe, vremea pălăriilor, a mănușilor lungi și a privirilor îndrăznețe. Domnișoare, soții și amante, actrițe și funcționare, femei citadine și țărănci care încep să ridice ochii din pământ, femeile Bucureștiului interbelic, imortalizate în romane și piese de teatru, se însuflețesc în imaginație. Expoziția le pune sub lupă profilul și identitățile, pornind de la urmele unei lumi. Alături de piese vestimentare și accesorii putem vedea și câteva elemente de mobilier, piese de cristal și porțelanuri din case bucureștene de altădată. Veniți! Sunteți în mijlocul orașului și puteți face o mică, necesară incursiune în timp.



02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.