Îngeri în America. După două anotimpuri
https://www.ziarulmetropolis.ro/ingeri-in-america-dupa-doua-anotimpuri/

Am văzut la Metropolis, în plină iarnă, spectacolul „Îngeri în America”, în regia maestrului Victor Ioan Frunză. Au trecut de atunci două anotimpuri încheiate şi nu găseam puterea să încep acest text. Poate că este şi aceasta – tăcerea prelungită – o unitate de măsură pentru forţa unei piese de teatru.

Un articol de Andrei Crăciun|7 august 2014

„Îngeri în America” este una dintre cele mai grele, dintre cele mai puternice spectacole pe care le-am văzut până acum, răscolitoare până în adâncul cordului.

Știți probabil povestea, a fost și la televizor, cu actori mari de la Hollywood – Al Pacino, Meryl Streep, Emma Thompson, cei din prima ligă. La Metropolis s-a jucat cu mari actori români, George Ivașcu, în primul rând, dar și tinerele speranțe confirmate George Costin sau Sorin Miron. E fizic grea, nu îi e ușor omului contemporan să reziste, fie și în două părți, mai bine de cinci ore în fotoliul unei singure povești.

E istovitor, desigur, pentru actori. În rezumat, „Îngeri în America” e un maraton al dragostei de teatru. Din fericire, la acest spectacol, decorul e unul dintre cele mai bune din câte am văzut într-un teatru din orașul București, ba chiar și din alte orașe.

Spectacolul este, apoi, și epuizant psihic. Textul lui Tony Kushner e de o complexitate tulburătoare, sfidează exhaustivul, are vădite pretenții totalitare, e crud, e cumplit, e adevărat. Personajele – Prior, homosexualul descendent al unei familii de nobili, bolnav de SIDA, abandonat de iubit; Louis, fostul iubit al lui Prior, evreu, predispus la teoretizări excesive; Roy, avocatul de geniu, homosexual încă în dulap, bolnav și el; Joe, mormonul devorat interior de homosexualitate, Harper, soția lui refugiată în irealitatea imediată. Înțelegeți acum?

Apoi se dezbat cele mai grele teme din câte le-au fost date oamenilor – identitatea sexuală, unde se termină libertatea?, ce este etic?, ce este moral?, ce este peste poate?, de unde începe nebunia?, care ne sunt limitele?, care ar trebui să ne fie limitele?

Dacă pentru un spectator, chiar și pentru unul oarecum avizat, piesa e atât de grea, vă dați seama de calitățile actorilor pentru a duce acel torent, intenționat nesfârșit, de emoții, de stări, de căderi, de prăbușiri, de reveniri, de care niciun rol nu e străin. (George Ivașcu este și în acest punct – al controlului rolului, și mai ales al controlului ideilor care stau în spatele acțiunilor personajului său – impecabil; George Costin e foarte talentat, ceea ce îi dă firescul fără de care niciun actor nu este complet.)

Abia aștept să cadă cortina toamnei și să revăd „Îngeri în America”. Îmi stăruie încă în inimă gheara pe care doar piesele fundamentale o pot aduce aici.

17
/07
/14

Luni, 21 iulie, ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu, va avea loc lansarea cărţii Marea cea Mare. O istorie umană a Mediteranei, un impresionant volum, reunind acribia academică şi savoarea poveştilor cu corsari, pelerini, comercianţi sau comandanţi de flote, scris de unul dintre specialiştii în istoria Mediteranei, David Abulafia, profesor la Universitea Cambridge.

17
/07
/14

Festivalul Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, care se va desfăşura între 11 şi 18 octombrie, la Teatrul Nottara din Capitală, prezintă spectacole ale unor trupe din ţară şi din străinătate, în cele două secţiuni ale evenimentului: "Mici crize... şi electorale" şi "Bulevardul Comediei".

17
/07
/14

Povestea fostului preot Daniel Corogeanu, care a inspirat filmul "Dupa dealuri", regizat de Cristian Mungiu şi premiat la Cannes în 2012, este prezentată în publicaţia britanică Daily Mail, în contextul în care Vaticanul şi-a dat binecuvântarea privind exorcizările ca practică a Bisericii Catolice.

16
/07
/14

MEMORIA CULTURALĂ Pentru actorul Gheorghe Cozorici, teatrul însemna arta cuvântului rostit cu inflexiuni poematice. După interpretarea lui Becket din spectacolul ,,Becket sau onoarea zeilor” de Jean Anouilh, a fost comparat cu marele actor de film Richard Burton.

15
/07
/14

Andreea Bibiri spune că în teatru nu există democrație. Mărturisește că regizorul care a influențat-o cel mai mult a fost Liviu Ciulei și vorbește despre prima ei colaborare cu actorul Marius Manole, într-un spectacol „un pic cam personal“, „Cremă de zahăr ars. Astăzi îi spunem dragoste“.

15
/07
/14

Pentru prima dată în Festivalul Naţional de Teatru, musicalul a atras la preselecţia organizată de UNITER împreună cu dansatorul şi coregraful Răzvan Mazilu aproape 100 de tineri aspiranţi.

15
/07
/14

Superlativul relativ (grad de comparaţie al adverbului şi al adjectivului), care se formează cu ajutorul articolului demonstrativ cel, le dă multora bătăi de cap. Cum este corect? „Doctorița cel mai bine plătită” sau „doctorița cea mai bine plătită”?

15
/07
/14

INTERVIU. Aflat la prima ediţie, festivalul Ceau, Cinema! (17-20 iulie) îşi propune să apropie publicul de filmul european, într-o oraş fără nici un cinematograf de stat funcţional, dar cu ambiţii de capitală culturală: Timişoara. Pentru a afla ce înseamnă un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu iniţiatorul şi organizatorul principal: copywriterul şi criticul de film Lucian Mircu.

14
/07
/14

Ajunsă la cea de-a treia ediție, Caravana Metropolis – ‘Cinema în aer liber’, cel mai mare festival nomad de film din ţară, revine în Piața Mică din Sibiu, al șaptelea oraş de pe itinerariul din acest an, unde va rămâne între 15 - 20 iulie.