Insula Muzeelor din Berlin: istorie și semnificații
https://www.ziarulmetropolis.ro/insula-muzeelor-din-berlin-istorie-si-semnificatii/

Istoria capitalei Germaniei de astăzi se leagă direct de dezvoltarea rapidă a Prusiei în secolul al XVIII-lea. Orice Mare Putere europeană avea nevoie de a se afirma simbolic în raport cu celelalte monarhii de pe continent, fiecare investind în măreţia oraşului său capitală.

Un articol de Petre Ivan|20 mai 2020

Dacă Franța avea Parisul pe Sena, iar Marea Britanie avea Londra pe Tamisa, Prusia își va crea și ea Berlinul, pe Spree. Până la decizia lui Frederic cel Mare din 1710 de a-și face o capitală demnă de un puternic stat european, râul Spree separa două orașe: Cölln și Vechiul Berlin (Altberlin). După unirea acestora, alături de alte câteva mici localități din zonă, lua naștere Berlinul așa cum îl știm astăzi.

La fel cum Sena separă Parisul în două, creând în mijlocul său o mică insulă, același rol îl are și Spree. Pe acea insulă, în chiar inima capitalei Germaniei, se găsește una dintre cele mai importante atracții culturale ale Berlinului. Inițial o zonă rezidențială, partea de nord a insulei a fost dedicată pentru științe și arte de către regele Frederic William al IV al Prusiei, în 1841, fiind puse astfel bazele Insulei Muzeelor. Aceasta găzduiește în prezent instituții culturale recunoscute pe plan mondial, precum Vechiul Muzeu (Altes Museum), Noul Muzeu (Neues Museum), Vechea Galerie de Artă, Muzeul Bode, Muzeul Pergamon. Proiectul este în continuă evoluție, în 2020 fiind plănuit să fie inaugurat Forumul Humboldt. Cei interesanți de o adevărată experiență culturală și istorică nu au voie să rateze Insula, aceasta fiind inclusă din 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO. 

Istoria tumultoasă a Europei și a Germaniei a afectat însă multe dintre colecții muzeelor. Unele obiecte de mare valoare au fost separate în perioada Războiului Rece, fiind reunite doar după căderea zidului Berlinului. Altele au fost luate de trupele aliate în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, precum celebra comoară a lui Priam, cunoscută și ca aurul Troiei, descoperită de Heinrich Schliemann în 1873, ce se găsește acum la Muzeul Pușkin din Moscova. Astăzi, vizitatorii pot vedea la Muzeul Pergamon obiecte din antichitate greacă sau babiloniană, precum reconstrucția Altarului Pergamon, Poarta lui Iștar sau Poarta din Milet. La Neues Museum se găsesc în special vestigii ale antichității egipetene, cel mai celebru artefact fiind în mod cert bustul reginei Nefertiti. Artă pornind din evul mediu până în contemporaneitate este găzduită de Muzeul Bode și la Vechea Galerie de Artă, și multe alte exponate extraordinare, care fac vizitarea complexului o adevărată obligație pentru toți turiștii ce ajung prin Berlin. 

Ionuț Marcu, istoric si lector la Fundația Calea Victoriei unde susține Turul ghidat online prin Berlin: de la Poarta Brandenburg, la Checkpoint Charlie.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.

21
/02
/17

Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti" organizează în perioada 27 februarie - 8 martie Târgul "De Mărțișor", eveniment prin care își propune promovarea "vechiului obicei al dăruirii, la început de primăvară, a micilor obiecte artizanale cu rol protector".

17
/02
/17

Cu prilejul „Zilei Brâncuși ” care se sărbătorește la nivel național în fiecare an, la 19 februarie, MNAR prezintă în perioada 19-26 februarie 2017 o selecție de fotografii-document care surprind pe de o parte etapele instalării Coloanei Infinitului la Târgu-Jiu și pe de altă parte atmosfera atelierului parizian al lui Constantin Brâncuși care, în unele imagini, apare alături de sculpturile sale.

13
/02
/17

Deschiderea ediției din acest an a Carnavalului de la Veneția (11-28 februarie) a fost marcată de un show acvatic spectaculos, la care au participat, ca în fiecare an, numeroși vizitatori. Show-ul inaugural, pus în scenă pe Canalul Cannaregio, a celebrat sâmbătă seara temele frumuseții, mării și vanității, printr-o paradă a creaturilor marine.

30
/01
/17

Expoziţia itinerantă "Lumea turcică din Munţii Altai până în Balcani", ce aduce in fata publicului 33 de picturi în ulei semnate de tot atâţia artişti din 17 ţări, se va deschide pe 1 februarie, de la ora 18.30, la Galeria Artelor din cadrul Cercului Militar Naţional.

21
/12
/16

Tabloul "Țărăncuțe" ("De la fântână") de Nicolae Grigorescu a fost adjudecat, marți seară, la prețul de 320.000 de euro, la licitația de iarnă a Artmark, devenind cea mai bine vândută lucrare din acest an. Printre vedetele serii s-au mai numărat "Intimitate" de Nicolae Tonitza, "Car cu boi la amiază" de Nicolae Grigorescu, "Pod" de Adrian Ghenie sau "Pieta" de Corneliu Baba.

19
/12
/16

Romfilatelia a editat o nouă emisiune de mărci poştale tematice în cadrul proiectului „Stele de aur ale scenei şi ecranului”. Cele şase timbre ale acestui proiect filatelic au aceeaşi valoare nominală, de 4,50 lei, şi prezintă Stele de Aur ale scenei româneşti, în imagini de colecţie: Adela Mărculescu, Florina Cercel, Ilinca Tomoroveanu, Alexandru Arşinel, Ion Caramitru, Costel Constantin.

15
/12
/16

Ateneul Român găzduiește instalația documentară itinerantă dedicată pianistei Clara Haskil. Informațiile documentare sunt însoțite de fotografii și documente inedite, din Arhiva Muzicală a Bibliotecii Cantonale Universitare din Lausanne și a Fundației Clara Haskil din Elveția.