Întâlnire cu istoria la Festivalul de la Timișoara
https://www.ziarulmetropolis.ro/intalnire-cu-istoria-la-festivalul-de-la-timisoara/

Ultimele trei zile ale FEST-FDR aduc în sălile Teatrului Naţional din Timişoara o serie de spectacole de neratat, evenimente efervescente care preiau tema centrală a acestei ediţii a FEST-FDR şi o redau din cele mai interesante perspective.

Un articol de Liliana Matei|9 noiembrie 2019

Sâmbătă, 9 noiembrie, de la ora 11.00, în foaierul Sălii 2, FEST-FDR debutează cu o dezbatere pe o temă care – prin perspectiva evoluției teatrului – desenează traseul unei societăți aflate într-un moment de bilanț: România 30: comunismul între istorie și fobie, într-o întâlnire moderată de Mihai Brezeanu.

Tot sâmbătă, de la ora 18, în Sala Mare, publicul are ocazia să intre în contact cu spectacolul „Feminin” de Elise Wilk, regia Eugen Jebeleanu, o producție a Teatrului Tineretului din Piatra Neamț. Așa cum nota regizorul spectacolului, Eugen Jebeleanu, „…textul lui Elise Wilk se focusează pe cazul unei fete care este subiectul bullyingului în școală (…). Spectacolul se dezvoltă ca o anchetă sensibilă asupra cazului, văzut din perspective diferite și ridică întrebări despre mediul educațional și familial. Care sunt raporturile de forţe dintre oameni? Cât din intimitatea noastră ne (mai) aparține și o putem proteja și cât de stăpâni suntem pe identitatea noastră virtuală?”.

De la ora 20, la Sala 2, în cadrul FEST-FDR 2019,  Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe prezintă un spectacol de o intensitate specială: „Despre oameni și cartofi”, pe un text de Radu Afrim. Un demers documentar căruia i se suprapune cel artistic, sublimându-l, spectacolul „Despre oameni și cartofi” urmărește și recreează  poveștile de viață ale unor familii lovite de aceeași tragedie cu șase ani în urmă: un accident  de muncă în care nouă oameni, zileri romi, și-au pierdut viața, eveniment care, atunci, a trecut aproape neobservat de mass-media și de opinia publică.

Penultima zi de festival, duminică, 10 noiembrie, este, în sine, o întâlnire cu istoria: cu cea „mare”, brutală, invazivă, și cu cea „mică”, personală, modelată de trecut și modelatoare a viitorului. Astfel, de la ora 18, la Sala Mare este programat spectacolul Experimentul P., pe  un text de Radu Dragomirescu, o producție a Teatrului „Al. Davila” din Pitești. Spectacolul, care poartă amprenta regizorului Alexander Hausvater, parcurge drumul de la idealul utopic al atingerii armoniei universale indiferent de metode până în mijlocul terifiantului exercițiu de supunere și de remodelare a omului la nivelele primare ale conștiinței pe care literatura concentraționară a numit-o „Experimentul Pitești”, într-un preaplin de sens și de imaginație.

De la ora 20,30, în Sala Teatrului German de Stat, publicul are ocazia reîntâlnirii cu un spectacol construit din fragmente autobiografice, din întâlniri ale protagonistelor cu locurile din Timișoara care le-au marcat și pe care, la rândul lor, prin arta lor, le marchează. Este vorba despre spectacolul „Jurnal de România. Timșoara”, în regia lui Carmen Lidia Vidu, un spectacol al Teatrului German de Stat Timișoara.

 

Prima zi a unei noi săptămâni, ultima zi de festival. Luni, 11 noiembrie, cu începere de la ora 18, în Sala 2,  FEST-FDR2019 deschide ultima zi a festivalului cu un spectacol – eveniment: „Pescărușul” de A. P. Cehov, regia Andrei Șerban, o producție a companiei unteatru. Spectacolul a devenit un reper pentru teatrul românesc al sezonului 2018 -2019 având cele mai multe nominalizări la premiile UNITER 2019 (5 nominalizări), cu mențiunea că nominalizarea pentru cea mai bună actriță în rol principal a revenit actriței Naționalului timișorean, Claudia Ieremia, interpreta celebrului rol Arkadina în acest spectacol.

În sfârșit, ultimul spectacol al FEST-FDR 2019 se adresează, încă o dată, libertății spirituale, curajului  de a cerceta și inovației. Astfel, de la ora 21, la Studio „Uțu Strugari”, Asociația Reactor din Cluj prezintă spectacolul. În umbra marelui plan, un spectacol de Catinca Drăgănescu. În umbra marelui plan este o ȋncercare subiectivă de a reconstitui istoria unui experiment social de proporţii – crearea omului nou, urmărind o istorie de familie care se ȋntinde pe trei generaţii, urmărind ȋn paralel mutaţiile sociale, politice şi morale din societate şi efectele acestora asupra individului şi vieţii sale intime, ȋntr-un spectacol dulce-amărui cu iz de basm.

23
/10
/14

Miercuri, 22 septembrie, la Sala Radio din Bucureşti, un public entuziast şi călduros a răspuns afirmativ întrebării „VĂ PLACE TANGO ?”, provocare artistică lansată prin turneul său naţional de violoncelistul RĂZVAN SUMA, alături de doi invitaţi argentinieni - ANALIA SELIS (voce) şi JULIO SANTILLAN (chitară). 

23
/10
/14

Iubitorii operei sunt invitați într-o clădire renovată, cu o sală de spectacole cu acustică îmbunătățită, care va permite reprezentații artistice de o calitate superioară. Șase premiere, invitați de marcă, evenimente speciale, spații reamenajate. Stagiunea se deschide cu o nouă premieră a operei „La traviata” de Giuseppe Verdi, într-o montare originală semnată de regizorul britanic Paul Curran

22
/10
/14

Nu-i înțeleg pe cei care nu-l simpatizează pe Woody Allen. Pe cei cărora le este indiferent. Nu trebuie să-l iubești. Însă este unul din marile mistere ale lumii inaderența unora la umorul său. La personajul său, aproape dispărut din filmele, nesfârșite, ale ultimilor ani, dar intrat în panoplia comicilor indispensabili ai cinematografiei.

22
/10
/14

Desenator, gagman, muzician, regizor, scenograf, mim, cineast, om de televiziune, poet, Pierre Étaix debutează pe scenă, pe care nu o va părăsi niciodată. Fascinat însă de marele ecran, la începutul anilor 1960, va începe să regizeze filme, alături de prietenul său Jean-Claude Carriere.

22
/10
/14

De la producătorii comediei de succes ,,Love Building”, vine din 26 decembrie pe marile ecrane Alt Love Building, un film cu Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă în rolurile principale, distribuit în cinematografe de Freeman Entertainment.

22
/10
/14

Actriţa Renee Zellweger, îndrăgită pentru rolurile din "Jerry Maguire" şi "Jurnalul lui Bridget Jones", a apărut complet schimbată la un eveniment dedicat femeilor din cinematografie, fiind greu de recunoscut chiar şi de către fanii săi...

22
/10
/14

Actorul român Marcel Iureş va oferi duminică, la Leicester Square Theatre din West End-ul londonez, o reprezentaţie a spectacolului "Absolut!", o producţie a Teatrului Act din Bucureşti, după "Ivan Turbincă" de Ion Creangă, informează Institutul Cultural Român (ICR) de la Londra.

22
/10
/14

Anamaria Marinca, cea care interpretează rolul Irmei în drama de război "Furia: Eroi anonimi/ Fury", a declarat, la premiera lungmetrajului de la Festivalul de Film de la Londra, că Brad Pitt, alături de care joacă în această peliculă, şi regizorul David Ayer au fost "sprijinul" său.

22
/10
/14

Les Films de Cannes à Bucarest se deschide vineri, 24 octombrie, de la ora 17.30, la Cinema Studio cu Trece şi prin perete, în regia lui Radu Jude, singurul film selecţionat – şi premiat – anul acesta la Cannes. În închuiderea festivalului, pe 30 octombrie, de la ora 20.00, va rula White God/ Oraşul câinilor, câştigătorul secţiunii Un certain Regard la Festivalul de la Cannes şi candidatul Ungariei la Oscar.

22
/10
/14

Iubitorii teatrului pot vedea în zilele de 22 şi 23 octombrie, de la ora 19.00, la Palatul Naţional al Copiilor (Bulevardul Tineretului 8-10, Bucureşti) - Sala Ion Cojar - "Cine e fazanul", de G. Feydeau. Spectacolul are două distribuţii diferite din care fac parte studenţi din anul III, Arta Actorului de la UNATC „I.L. Caragiale”.

22
/10
/14

Scenografia este arta de a executa decoruri și costume pentru un spectacol de teatru. În era tehnologiei, scenografia poate fi transpusă prin mijloace multimedia și astfel teatrul ne conduce într-o altă dimensiune sau ne creează o iluzie optică. Helmut Stürmer și Carmen Lidia Vidu explică dacă mijloacele multimedia pot fi un inamic al scenografiei clasice.

21
/10
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „La capătul liniei”, poate cel mai important lungmetraj al lui Dinu Tănase, director de imagine devenit regizor, este o mostră de cine-verite întârziat, însă alb-negrul imaginii, surprinderea unei realităţi necosmetizate şi jocul credibil al actorilor îl fac unul din cele mai bune filme româneşti ale anilor `80.