Invitații de onoare ai Salonului de Carte Bookfest, ediția 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/invitatii-de-onoare-ai-salonului-de-carte-bookfest-editia-2015/

Șase dintre cei mai importanţi scriitori cehi contemporani vor sosi săptămîna acesta la Bucureşti, ca învitaţi de onoare ai Salonului Internaţional de Carte Bookfest, unde Republica Cehă este oaspetele principal.

Un articol de Petre Ivan|18 mai 2015

Iubitorii de literatură vor avea ocazia să îi întîlnească la ediția de anul acesta a Salonului de Carte Bookfest pe: laureatul Premiul Uniunii Europene pentru Literatură pe anul 2011 – Tomáš Zmeškal, pe  una dintre cele mai îndrăznețe și originale voci din literatura cehă contemporană, cunoscută drept autoarea romanului-fenomen Dumnezeițele din Moravia – Kateřina Tučková, pe scriitorii veșnic îndrăgostiți de România – Martin Vopěnka și Roman Ráž, precum și pe doi dintre cei mai importanți poeți cehi din noua generație – Kateřina Rudčenková și Tomáš Míka.

TOMÁŠ ZMEŠKAL (1962) este unul dintre numele de prim rang ale prozei europene contemporane, laureatul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură pe anul 2011.

Prozator, profesor și lector de scriere creativă, Tomáš Zmeškal a studiat Limba și Literatură engleză la Kinga’s College, University of London. A lucrat ca lector, traducător, interpret, profesor de liceu și profesor asistent la Universitatea „Carolina” din Praga.

A publicat trei volume de proză foarte apreciate: Scrisoare de dragoste în scriere cuneiformă (2008; ediția în limba română: Curtea Veche Publishing, 2015, traducere de Mircea Dan Duță), Biografia mielului alb-negru (2009) și Socrate pe ecuator (2013).

KATEŘINA TUČKOVÁ (1980) este una dintre cele mai îndrăznețe și originale voci din literatura cehă contemporană, cunoscută drept autoarea romanului-fenomen Dumnezeițele din Moravia, bestsellerul absolut al literaturii cehe din ultimii ani (tradus recent în limba română, la Curtea Veche Publishing, de Anca Irina Ionescu).

Aprecierea publicului a făcut din această carte un fenomen literar și i-a adus autoarei mai multe premii: Josef Škvorecký, 2012, Premiul pentru bestseller, 2012, Magnesia Litera – Premiul cititorilor, 2013, České knihy – Premiul cititorilor, 2013. În 2014, Teatrul Municipal din Zlín a pus în scenă o dramatizare a romanului, iar drepturile cinematografice au fost cumpărate de FilmBrigade.

Kateřina Tučková este prozatoare și curatoare. A absolvit secția de Limbă și Literatură Cehă și cea de Istoria Artei din cadrul Universității Masaryk din Brno.

A pregătit zeci de expoziții de pictură contemporană, în Cehia și în străinătate. Este autoarea monografiei scriitoarei Věra Sládková (2009) si ale altor două proze: Montespaniada (2006) și Expulzarea Gertei Schnirch (2010).

ROMAN RÁŽ (1935), prozator, dramaturg și scenarist.

A studiat istoria artei și estetică în cadrul Universității Masaryk din Brno și Teoria Filmului și Dramaturgia la Facultatea de Arte Cinematografice din Praga.

A lucrat în radio și televiziune, iar din 1971 lucrează ca freelancer.

A publicat în jur de 25 de cărți, printre care Vînzătorul de umor (1979), In flagranti (1989), Faust moare de două ori (2003; ediția în limba română: Editura Cartier, traducere de Lidia Našincová ) și primele două părți trilogiei despre secolul XX.

KATEŘINA RUDČENKOVÁ (1976), poetă apreciată la nivel internațional, prozatoare, dramaturg.

A absolvit Conservatorul „Jaroslav Ježek” si Universitatea Cehă de Agricultura, lucrînd în acest moment ca editor.bookfest

Stilul ei literar se bazează foarte mult pe elemente tradiționale ale romantismului și ale existențialismului.

Printre cele mai importante lucrări ale sale autoarei se numără: Ludwig (1999), Nu e nevoie să mă vizitați (2001), Cenușă și desfătare (2004), Mersul pe dune (2013), colecția de proze Nopți nopți (2004) sau drama Niekur (2007).

MARTIN VOPĚNKA (1964), scriitor și publicist, directorul editurii Prah, președinte al Asociației Librarilor și Editorilor din Cehia, călător împătimit.

A absolvit Facultatea de Inginerie Fizică și Nucleară, dar nu a practicat sau profesat niciodată în cadrul acestui domeniu.

A publicat peste 15 lucrări de proză, dintre care trei au apărut în limba română: Dansul lupilor (1998), Drum spre niciunde (2012) și Amintiri fără culoare (2015), cea mai recentă traducere în limba română, publicată de Editura Vremea, în traducerea Hellianei Ianculescu.

TOMÁŠ MÍKA s-a născut în 1959 la Praga. Opera sa cuprinde cărţile de poezie Distrugerea animalelor, 2003 şi Jurnalul unui om rapid, 2007.

Cartea sa de povestiri scurte, Und, a fost publicată în 2005. Lucrează ca traducător din limba engleză.

Printre alţii, i-a tradus pe: Samuel Beckett (Watt), John Bunyan (Călătoria pelegrinului) şi James Hogg (Memoriile personale şi confesiunile unui păcătos cu temei).

Foto: Bookfest 2015, Invitații de onoare  – bookfest.ro

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.

14
/07
/15

Am primit o frumoasă invitaţie: joi, 16 iulie, de la ora 19.00, într-o companie selectă, ar trebui să iau şi eu cuvântul despre cartea „Tangou pentru Lisandra” scrisă de Hélène Grémillon. Ştiu, ştiu, vă întrebaţi ce mă recomandă. Nu vă ascund şi că eu mi-am pus această întrebare şi că încă n-am găsit răspunsul.

13
/07
/15

Cartea aleasă pentru a treia întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories este Cum să uiți o femeie, de Dan Lungu, iar invitații care vor vorbi pornind de la aceqasta sunt jurnaliștii Laura Ștefănuț și Andrei Crăciun. Pop-up Stories Club are loc sâmbătă, 1 august, de la 17:00, în mansarda Lente din str Arcului nr 8, București. Intrarea e 20 lei, dar gratuită pentru studenți/elevi.