Ioan Drăgan: România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului XIX
https://www.ziarulmetropolis.ro/ioan-dragan-romania-nu-si-mai-poate-permite-cantonarea-institutiei-la-nivelul-secolului-xix/

România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, a afirmat vineri directorul Arhivelor Naţionale, dr. Ioan Drăgan, în deschiderea, la Biblioteca Naţională a României, a unei conferinţe internaţionale dedicate arhivelor, istoriei şi politicii României secolelor XIX-XXI. „România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, impunându-se de urgenţă […]

Un articol de |21 septembrie 2012

România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, a afirmat vineri directorul Arhivelor Naţionale, dr. Ioan Drăgan, în deschiderea, la Biblioteca Naţională a României, a unei conferinţe internaţionale dedicate arhivelor, istoriei şi politicii României secolelor XIX-XXI.

„România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, impunându-se de urgenţă reforma Arhivelor, printr-o nouă politică a arhivelor în ţara noastră, o politică responsabilă, care să le aducă la nivelul secolului XXI”, a spus Drăgan.

Directorul Arhivelor Naţionale a apreciat că evenimentul se doreşte „un moment de reflecţie asupra rolului arhivelor în societatea românească la acest început dificil şi provocator la început de mileniu”.

El a vorbit despre importanţa acordată arhivelor de diferite organisme internaţionale – ONU şi Uniunea Europeană -, precum şi rolului acestora într-o guvernare responsabilă, bazată pe faptul că nu există democraţie fără arhive.

Dr. Costin Feneşan, fost director al Arhivelor Naţionale, a subliniat că este nevoie de constituirea Arhivelor Naţionale ca o agenţie naţională, de scoaterea din subordinea MAI şi trecerea în subordinea Parlamentului.

„Câtă vreme nu se va produce acest reviriment esenţial, arhivele noastre vor rămâne o Cenuşăreasă. (…) Ne întoarcem în comuna primitivă a arhivelor”, a fost de părere Feneşan, accentuând necesitatea aprobării unei noi Legi a Arhivelor Naţionale, cea veche, „care zace de mai mulţi ani prin Parlament, devenind caducă”.

De asemenea, fostul director al Arhivelor a susţinut că este necesară fidelizarea personalului arhivelor, trimiterea acestuia la specializări în străinătate, precum şi susţinerea financiară a Arhivelor, propunând, în acest sens, instituirea unei taxe sub forma timbrului arhivistic.

Mihaela Secherneş, director în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), a prezentat mesajul secretarului de stat pentru comunităţile locale Mihai Viorel Fifor, în care a fost exprimată aprecierea MAI pentru modul în care instituţia Arhivelor Naţionale şi-a îndeplinit rolul în restaurarea libertăţilor şi drepturilor democratice ale cetăţenilor României.

Mărturisind că relaţia sa cu arhivele este atât una personală, deoarece, copil fiind, se juca în curtea Arhivelor Statului, cât şi profesională, prof. univ. dr. Zoe Petre, de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, a afirmat nu există stat în istoria umanităţii care să nu aibă arhive.

Ea a apreciat că relaţia cu textul scris în perioada comunistă era „mai degrabă schizoidă”, dar că, pe de altă parte, în Occident, partea de cultură orală, care stă la obârşia oricărei culturi literare şi artistice, a fost demult uitată.

Prof. Zoe Petre consideră că aparenţa birocratică nazistă sau comunistă a arhivării tuturor documentelor care să păstreze memoria peste timp este doar o iluzie, în spatele birocratului aflându-se întotdeauna cel care şterge urmele.

„Absolutizarea documentului scris echivala în comunism cu o amputare a memoriei”, a spus Zoe Petre, convinsă că fără martor orice păstrare a memoriei în documente scrise este numai iluzie.

Acad. Şerban Papacostea, care a afirmat că un sistem de arhivă bine organizat este o garanţie a bunei guvernări a unei societăţi, a rememorat arestarea sa de pe stradă, încarcerarea la Jilava şi trimiterea la Capul Midia pentru păcatul de a fi frecventat un institut cultural străin din Capitală, dar şi desfiinţarea Facultăţii de arhivistică de la Universitatea Bucureşti, din ordinul lui Leonte Răutu.

În cadrul conferinţei, care se va desfăşura vineri şi sâmbătă, vor fi prezentate 52 de comunicări pe diverse teme de specialitate, precum: Teorie arhivistică; Accesul la Arhive; Digitalizare şi tehnologii informaţionale; Din istoricul instituţional al Arhivelor româneşti; Utilizarea documentului de Arhivă; Profesia de arhivist; Distrugeri şi evacuări de arhive; Arhive dincolo de Arhivele Naţionale; Arhivele şi comunismul.

Evenimentul este organizat de Arhivele Naţionale şi Asociaţia Generală a Arhiviştilor din România, în colaborare cu Unitatea Arhive Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe, Banca Naţională a României, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Biblioteca Naţională a României, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Casa de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, Fundaţia Konrad Adenauer şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Cu aceeaşi ocazie, la sediul Arhivelor Naţionale va fi vernisată vineri expoziţia intitulată „Arhivele Statului, 1831-1990”, care va fi deschisă până pe 21 decembrie.

 

Sursa: Agerpres

13
/12
/16

Emanuel Pârvu, membru al juriului care a selectat zece actori tineri pentru spectacolul aniversar al Teatrului Metropolis, este convins că noua generație de actori poate fi încurajată prin șansă. La rândul său, își amintește în rândurile care urmează cum la început de drum a avut ocazia de a învăța de la oameni de teatru precum Victor Rebengiuc, Marcel Iureș și, mai ales, Liviu Ciulei.

13
/12
/16

Un program exclusiv Beethoven va atrage melomanii întotdeauna. O astfel de ofertă repertorială are Sala Radio vineri, 16 decembrie 2016, când Orchestra Naţională Radio, dirijată de Gerd Schaller, avîndu-l ca solist pe Horia Mihail, va interpreta Uvertura Coriolan, op. 62, Concertul nr. 3 în do minor pentru pian și orchestră, op. 37, Simfonia nr. 6 în fa major, op. 68 – Pastorala.

13
/12
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la lansarea ediției în limba română a romanului Cinci Colțuri, de Mario Vargas Llosa, apărut în traducerea lui Marin Malaicu-Hondrari, în seria de autor dedicată celebrului scriitor peruvian, deținător al Premiului Nobel pentru Literatură.

12
/12
/16

O participare istorică la Cannes, prezenţe şi premii în alte festivaluri importante, o nouă reformă, dezorientarea sau manierizarea unor regizori consacraţi, încercări onorabile de film de gen, documentare îndrăzneţe, dar şi obişnuitele pocnitori: un an 2016 bogat pentru cinematografia română.

12
/12
/16

Astăzi, 12 decembrie, s-au pus în vânzare abonamentele pentru perioada ianuarie-martie 2017 a stagiunii Orchestrelor şi Corurilor Radio, care se întorc în forţă cu o serie de concerte pe placul iubitorilor muzicii clasice, jazz-ului sau folclorului.

12
/12
/16

Lucasfilm prezintă primul film din seria de filme de sine stătătoare „Star Wars”: „Rogue One: O poveste Star Wars”, o nouă aventură epică. Într-o perioadă plină de conflicte, un grup de eroi neobişnuiţi îşi unesc forţele pentru misiunea de a fura planurile pentru Death Star, cea mai puternică armă de distrugere pe care o are Imperiul.

12
/12
/16

100 de ani. Atât se împlinesc anul acesta de la plecarea spre Moscova, în 1916, a primului transport din Tezaurul României. Astăzi, de la ora 19.00, la librăria Humanitas de la Cișmigiu, cu trei zile înainte ca un secol întreg să fi trecut de atunci, Editura Humanitas lansează „Tezaurul României de la Moscova, Inventarul unei istorii de o sută de ani”, o carte importantă, cea mai amplă publicată până acum pe acest subiect.

12
/12
/16

“Astăzi sunt 33 de ani de când tata a plecat puțin... A iubit România din tot sufletul lui. A iubit și a crezut în acest popor. Tare a vrut ca acest neam să fie liber, sănătos, prosper și fericit! Fie ca într o zi dorința lui să se îndeplinească. Mulțumesc tuturor ce vor înălța un gând pentru sufletul lui.” – Oana Pellea.

10
/12
/16

In pragul verii si al Zilei Copilului, pe 27 mai, Sala Palatului se va transforma intr-un regat de gheata. Alaturi de solisti, orchestra si cor, copiii si adultii vor pleca intr-o aventura de neuitat pentru a aduce vara inapoi, odata cu premiera productiei originale Disney „Regatul de gheata”.

10
/12
/16

La începutul epocii regulamentare, în noiembrie 1832, autorităţile statului au simţit nevoia creerii unei publicaţii (Buletinul Oficial), prin care să comunice populaţiei „punerile la cale, măsurile, orânduirile de slujbe, hotărârile de judecată şi poruncile” din diferitele ramuri administrative, ca şi dispoziţiile legislative după care „să se povăţuiască fiecare”.

09
/12
/16

Cineastul olandez Paul Verhoeven, regizorul unor producții precum "Robocop" (1987) sau "Basic Instinct" (1992), va fi președintele juriului celei de-a 67-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Berlin ( 9-19 februarie 2017). Verhoeven îi urmează în fruntea juriului Berlinalei actriței Meryl Streep.

09
/12
/16

Virtuozitatea lui Paganini la contrabas este propunerea pe care o face publicului contrabasistul de origine română Petru Iuga, care va prezenta la Sala Radio miercuri, 14 decembrie, de la ora 19.00, un concert în care, alături de Orchestra de Cameră Radio, dirijată de Tiberiu Oprea, va interpreta Fantezia Moise, variaţiuni pe o temă de Rossini, în varianta pentru contrabas şi orchestră de N. Paganini şi Variaţiuni pe o temă Rococo, op. 33, în varianta pentru contrabas şi orchestră de P. I. Ceaikovski.

09
/12
/16

Facultatea de Teatru a UNATC „I.L.Caragiale” București, omagiază, asemenea instituțiilor de educație și cultură din întreaga lume, figura emblematică a unuia dintre cei mai mari gânditori ai istoriei omenirii: Aristotel. De aceea, cu ocazia împlinirii a 2400 ani de la nașterea Stagiritului, UNATC organizează în perioada 15-16 decembrie 2016, Seminarul Exploratoriu cu temaAristotel 2400 – Teatru și Pedagogie. Abordare interdisciplinară.

09
/12
/16

Teatrul Excelsior prezintă cea mai nouă premieră - #EMOJIPLAY, un spectacol de teatru coregrafic ce aduce în prim plan transformarea comunicării clasice într-un cumul de semne universal recognoscibile. Avanpremiera va avea loc pe 13 decembrie, iar premiera oficială pe 14 decembrie în Sala Mare a Teatrului Excelsior.

09
/12
/16

Revista România literară a desemnat cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, “Ulysses, 732. Romanul romanului” (Polirom), drept „Cartea anului 2016” . Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Daniel-Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.