3 români din 4 nu merg niciodată la cinematograf / Barometrul Cultural 2014
https://www.ziarulmetropolis.ro/ionut-vulpescu-din-barometrul-cultural-lipseste-o-cifra-008-cea-a-bugetului-culturii-nationale/

Aproximativ 14% dintre români merg lunar la cumpărături în mall, potrivit „Barometrului de Consum Cultural”, în timp ce 75% din populaţia României nu merge deloc la cinema şi doar 1,7% din aceştia frecventează bibliotecile pentru a citi.

Un articol de Petre Ivan|17 martie 2015

Barometrul Cultural 2014 / Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a lansat „Barometrul de Consum Cultural 2014”, cea mai importantă analiză statistică a sectorului cultural din România.

„Barometrul de Consum Cultural 2014. Cultura, între global şi local” oferă informaţii despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească din prezent, despre modul în care populaţia se raportează la sect

orul cultural, devenind un instrument esenţial în dezvoltarea strategiilor locale şi regionale. Rezultatele reflectă vitalitatea culturală la nivel naţional, precum şi tendinţele de consum ale populaţiei. Volumul se adresează atât publicului larg, cât şi specialiştilor şi reprezentanţilor autorităţilor publice centrale şi locale.

Expresie a culturii înalte, consumul de muzică specifică activităţii filarmonicilor cunoaşte valori foarte mici pentru populaţia generală a României, 80,6% dintre respondenţi declarând că nu merg la astfel de evenimente, iar 15,2% afirmând că „merg mai rar”. Procentul non-consumatorilor este mai mare în rândul femeilor, 0,5%, faţă de 0,9% bărbaţi care merg săptămânal la filarmonică.

Nivelul de educaţie joacă un rol mai important decât vârsta în separarea dintre consumatori şi non-consumatori.

În cazul operei şi operetei, situaţia consumului este similară cu cea a filarmonicii. Asemenea evoluţiei înregistrate în cinematografe, segmentul „non-consumatorilor” de operă şi operetă a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 10 procente.

În cazul operei şi operetei, bărbaţii sunt cei care se arată mai interesaţi să meargă o dată la 2-3 luni (0,8%) în raport cu femeile care aleg opera lunar (0,5%).

Non-consumatorii de teatru, în scădere

În ceea ce priveşte teatrul, numărul „non-consumatorilor” a scăzut în ultimii 10 ani cu aproximativ 14%, fiind vorba de cea mai mare scădere înregistrată în rândul unei forme de consum cultural public pentru care s-au cules date.

Merg într-o mai mare măsură la teatru femeile, persoanele tinere cu vârsta de până la 34 de ani şi cele cu un nivel mai ridicat de educaţie. La fel ca în cazul majorităţii tipurilor de consum cultural public, persoanele din mediul rural sunt dezavantajate în ceea ce priveşte participarea la viaţa culturală.

Indiferent de mediul de rezidenţă, bărbaţii aleg să meargă la teatru o dată la 4-6 luni (8,8%), în timp ce 5,8% dintre femei merg lunar, 5,2% – o dată la 2-3 luni, iar 5,3% – o dată la 4-6 luni.

Pe de altă parte, consumul cultural public practicat cu ocazia evenimentelor de tip festival cunoaşte valori bune pe segmentele „o dată la 2-3 luni” şi „o dată la 4-6 luni”.

Astfel, 8,1% dintre respondenţi merg de aproximativ patru ori pe an la acest tip de evenimente, iar 11,4%, de aproximativ două ori pe an.

Este important de menţionat că variabila nu diferenţiază în ceea ce priveşte tipul de festival (muzică, film, teatru) şi nici modalitatea de acces (cu plată sau gratuit).

În cazul festivalurilor, şi bărbaţii şi femeile participă mai degrabă o dată la 4-6 luni, cifrele fiind de 12,4%, respectiv 10,5%.

Cinematograful şi cartea, un moft

În anul 2014, din populaţia analizată la nivel naţional, 5,7% a mers cel puţiionut vulpescun o dată pe lună la cinematograf. Prin comparaţie cu anul 2005, segmentul de „non-consumatori” este mai mic în cazul bărbaţilor decât în cel al femeilor, 58% în comparaţie 67,2%.

Situaţie de aşteptat, ţinând cont de diferenţele de acces la infrastructura de distribuţie şi venituri, în mediul rural, fracventarea cinematografelor cunoaşte valori mult mai mici, mai exact aproape 75% dintre respondenţi nu merg deloc să vizioneze filme în sălile de proiecţie.

Nici în cazul bibliotecilor situaţia nu este îmbucurătoare. Astfel, la nivelul populaţiei generale, în 2014, 79,2% dintre respondenţi nu au mers în sălile de lectură pentru a citi.

Din rândul celor care accesează ofertele bibliotecilor se evidenţiază persoanele mai degrabă tinere, până în 34 de ani, şi cu un nivel mai ridicat de educaţie, cel puţin liceu.

În cazul consumului de cărţi de la biblioteci, cei mai mulţi bărbaţi preferă să meargă săptămânal (0,7%) sau mai rar (13,5%), faţă de cele mai multe femei care merg o dată la 4-6 luni (5,6%) sau mai rar (10,6%).

Activitatea de vizitare a muzeelor şi expoziţiilor cunoaşte o scădere a procentului celor care sunt total absenţi, cu o valoare mai mică decât în cazul cinematografului, operei şi teatrului, respectiv 6%.

Chiar dacă a înregistrat o scădere mai mică a numărului de „non-consumatori”, segmentul acestora este inferior celorlalte cazuri menţionate. Astfel, vizitarea spaţiilor expoziţionale este reprezentată mai bine în cazul categoriilor „o dată la 2-3 luni” (5,2%) şi „o dată la 4-6 luni” (10,6%).

Mersul la mall, sport naţional

De asemenea, 8,4% dintre respondenţi merg în excursii cel puţin o dată pe lună, plimbările prin parcuri şi zone verzi sunt preferate cu o frecvenţă săptămânală de 18,5% dintre cei chestionaţi şi doar 5% dintre cei intervievaţi practică sport de întreţinere o dată pe săptămână.

Pe de altă parte, mersul la cumpărături în centrele comerciale de tip „mall” se păstrează printre preferinţele populaţiei generale în materie de petrecere a timpului liber, 13,7% făcând lucrul acesta cel puţin o dată pe lună.

Pentru toate categoriile de vârstă, frecvenţa participării la spectacole de filarmonică şi a lecturării cărţilor de la biblioteci înregistrează cele mai scăzute procente în raport cu alte activităţi de consum cultural.

Lunar, respondenţii de toate vârstele, din mediul rural şi urban, indiferent de nivelul de studii, au declarat că merg cel mai des în parcuri (16,4%), malluri (13,7%) şi la spectacole de operă şi operetă (9%).

Pentru ediţia din 2014 a „Barometrului de Consum Cultural”, volumul eşantionului a fost de 1.260 de persoane, cu o eroare maximă tolerată de +/- 2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Eşantionul a conţinut un boost de 840 de persoane din ionut vulpescuBucureşti, care a produs un subeşantion reprezentativ pentru Capitală, cu o eroare maximă tolerată de +/- 3,4%, la un nivel de încredere de 95%.

La aşa buget…

 

Lansarea „Barometrului de Consum Cultural 2014” a avut loc la Ministerul Culturii (MC), în prezenţa managerului Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), Carmen Croitoru, a profesorului universitar doctor Dumitru Borţun, a antropologului Vintilă Mihăilescu, a academicianului Răzvan Theodorescu şi a ministrului Culturii, Ionuţ Vulpescu.

„S-au folosit cuvinte cheie, pe care le-am folosit şi eu în ultimele săptămâni, cu sentimentul că sunt lucruri pentru care trebuie să te baţi în primul rând: viziune, strategie, continuitate. S-au folosit foarte multe cifre şi sunt foarte multe cifre în barometru, lipseşte una singură, care are legătură cu toate cifrele din barometru: 0,08% este bugetul culturii naţionale”, a spus ministrul Culturii.

Foto: Ionut Vulpescu, barometrul cultural – facebook

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.