„Joker”. Toată nebunia lumii ★★★
https://www.ziarulmetropolis.ro/joker-toata-nebunia-lumii-%e2%98%85%e2%98%85%e2%98%85/

CRONICĂ DE FILM În „Joker” (2019), regizorul Todd Phillips ia un personaj celebru de comic book şi îl mută din filmele cu supereroi într-o dramă inspirată din filmele existenţialiste clasice din America anilor `70. Este o mişcare inovatoare, deşi „Joker” nu se ridică la înălţimea tradiţiei pe care o invocă.

Un articol de Ionuţ Mareş|4 octombrie 2019

„I am not political”, spune înspre final Arthur Fleck, alias Joker (Joaquin Phoenix), într-un moment de paroxism, după ce trei crime pe care le-a comis, fără premeditare, într-o noapte la metrou au inspirat o amplă mişcare de revoltă împotriva nedreptăţilor, dar şi împotriva bogaţilor şi politicienilor.

Simbolul mişcării de contestare este masca de clovn (cu dualitatea sa semantică tradiţională – e deopotrivă comică şi tragică), pentru că în noaptea cu pricina Arthur Fleck avea faţa pictată în clovn, meseria sa de zi (însă una fără mare succes, din cauza tulburărilor psihice și inadaptării sale).

Este o mărturisire al cărei adevăr se poate aplica întregului film. Deşi se îndepărtează de lumea supereroilor de comic book, păstrând totuşi ca decor imaginarul Gotham City, „Joker” nu este nici film social sau politic, în ciuda aspiraţiei de a spune lucruri serioase despre lume și despre viață, pornind de la un studiu de personaj.

Prin asta, cred că realizatorii dau dovadă de ipocrizie şi nu fac decât să se conformeze gustului pentru cinema mainstream apolitic al momentului, pentru că filmele americane din anii `70 (cu prelungire în deceniul următor) din care Todd Phillips se inspiră şi pe care le citează cu reverenţă erau politice şi extrem de ancorate în spiritul vremii, pe care îl reflectau din plin: de la „Taxi Driver” (1976) şi „The King of Comedy” (1982), de Martin Scorsese, şi până la „Serpico” (1973) şi „Network” (1976), de Sidney Lumet, sau chiar „A Clockwork Orange” (1971), de Stanley Kubrick.

Plasat undeva la începutul anilor `80, într-un Gotham City care seamănă cu New York-ul şi care este într-o profundă criză (şomaj, sărăcie, gunoaie, şobolani, violenţe), „Joker” amestecă naturalismul şi fantasy-ul.

Şi pendulează între fascinaţia pentru un trecut filtrat prin cinema şi încercarea de a trimite spre probleme din prezent sau pur şi simplu eterne (alienare, ignorarea celor defavorizaţi, violenţele cauzate de ușurința de a dețin arme), fără a reuşi să ofere însă un discurs relevant nici despre unul, nici despre altul.

De mai mulţi ani, este cât se poate de evidentă nostalgia Hollywood-ului, inclusiv din zona cu pretenţii, pentru gloria trecutului său, din care marile studiouri încearcă şi acum să trăiască (în loc să încurajeze un mediu fertil pentru scenarii originale şi regii inovatoare).

„Joker” se înscrie asumat în acest curent cinematografic care reciclează reuşitele trecutului, în speranţa că va fi inclus în aceeaşi galerie strălucitoare.

Ideea de a lua un personaj de comic book și de a-l muta într-o astfel de dramă este inspirată, ba chiar spectaculoasă.

Todd Phillips își plasează astfel filmul cu un picior în cinema-ul mainstream, de mare buget, și cu un altul în cinema-ul de autor, deși regia nu se remarcă prin nicio ambiție – este doar pragmatică și funcțională. Iar această dualitate s-ar putea să deruteze, deși pare principala sa calitate.

Filmul nu doar că e lipsit de vreo conștiință politică (ideile pe care le lansează în această direcție – de pildă, legate de mișcările de protest sau de rolul televiziunii – sunt cel mult generice, dacă nu de-a dreptul simpliste). Dar se transformă exclusiv în cultul unui protagonist fascinant și complex, plasat la granița dintre normalitate și rătăcire – un clovn de ocazie care vrea să devină stand-up-comedian, atras de o vedetă de televiziune (Robert De Niro), dar care pare să adune în el și să reflecte toată pretinsa nebunie lumii.

O senzație amplificată și de jocul în bună măsură manierist, foarte conștient de greutatea personajului, al lui Joaquin Phoenix – un corp slab (a cărui fragilitate este pusă în evidență apăsat în câteva secvențe expresioniste), o privire deseori cvasi-pierdută, o față schimonosită, o postură gârbovită și un râs tragic, simbolic, ce apare în momentele încărcate emoțional.

Nu lipsesc din scenariu nici eternele și extrem de uzatele referințe la copilăria traumatizantă a eroului și la relația dificilă cu presupușii părinți – o decizie mereu la îndemână pentru a explica ceva din felul de a fi al protagonistului și pentru a-l  face mai accesibil publicului.

„Joker” este o apariție bizară în cinema-ul american. E un film care se plasează la intersecția mai multor tipuri și genuri de cinema. Și poate că tocmai un astfel de amestec îl face relevant pentru momentul actual și îi explică succesul.

Câștigător al Leului de Aur la Festivalul de la Veneția, „Joker” a intrat în cinematografe la 4 octombrie.

10
/06
/22

Jocurile, atelierele și distracția în aer liber se întorc la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, într-un program extins, dedicat copiilor și părinților prezenți la Cluj-Napoca între 18 și 26 iunie.

09
/06
/22

În lunile iunie și iulie, Institutul Cervantes din București și Happy Cinema propun publicului interesat de artă o serie de proiecții de filme documentare având ca subiect diverse figuri iconice ale artei spaniole contemporane: Salvador Dalí, Generația Buñuel, Dalí, Picasso, Muzeul Prado, Remedios Varo, Antonio López. Proiecțiile vor avea loc în Sala Auditorium a Institutului Cervantes (Bulevardul Regina Elisabeta 38), în fiecare zi de miercuri, de la ora 19.00.

09
/06
/22

Filmul “Metronom” (2022), premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, va deschide a noua ediţie a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timişoara, care se va desfăşura în perioada 14-17 iulie. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului Alexandru Belc şi a tinerei actriţe Mara Bugarin, originară din Timişoara.

08
/06
/22

Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie 2022) anunță un parteneriat cu platforma TikTok, prin care își propune să aducă în focus creatorii români de conținut pasionați de cinematografie și să îi invite să-și găsească inspirația la cel mai mare eveniment de film din țară. Parteneriatul include un hashtag challenge, care va culmina cu un eveniment de premiere special la Cluj-Napoca, și un Masterclass VFX pentru adolescenți susținut de Robert Tatoi, în cadrul EducaTIFF.

08
/06
/22

Aurel Marton și-a petrecut peste 20 de ani în detenție. Acum se străduiește să ducă o viață normală, alături de familie. Povestea vieții sale și, mai ales, iubirea față de animalele abandonate, i-au atras atenția regizorului Mihai Dragolea, care l-a distribuit în noul său scurtmetraj. „Aurică, viață de câine”, care spune povestea unui evadat ce trăiește într-un lan de porumb și care se împrietenește cu câinele unui sătean de la care fură mâncare, va avea premiera în competiția Zilele Filmului Românesc din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), joi, 23 iunie, la Cinema Florin Piersic (Cluj Napoca).

08
/06
/22

BIDFF - Bucharest International Dance Film Festival, singura manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, anunță deschiderea sesiunii de înscrieri pentru secțiunile competiționale de scurtmetraje ale celei de-a opta ediții, care va avea loc între 8 -11 septembrie 2022, la București. Datele limită la care se pot trimite aplicațiile sunt: 24 iunie (normal) și 15 iulie (târziu).

07
/06
/22

10 pentru FILM, programul care intermediază întâlnirea între actori români de teatru și lumea cinematografiei, a ajuns la cea de-a 11 ediție. O rampă de lansare pentru peste 100 de artiști talentați de pe scenele teatrelor din România, 10 pentru FILM își continuă misiunea și în 2022, la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 - 26 iunie 2022). Astfel, alți 10 actori aflați la debut sau care au interpretat până acum roluri secundare în cinema vor veni la TIFF, unde vor intra într-un program de prezentare și formare, care include workshop-uri, dar și întâlniri esențiale cu profesioniști din industrie.

06
/06
/22

Chef-ul Adi Hădean vine la Festivalul Internațional de Film Transilvania 2022 pentru o zi specială: Ukrainian Street Food Day. Acesta va pregăti, alături de bucătari din Ucraina, preparate tradiționale din țara vecină, pe care clujenii sunt invitați să le încerce pe 20 iunie la un eveniment special, care va fi organizat pe strada Potaissa din centrul orașului. Toate fondurile strânse în urma acestui eveniment vor fi donate inițiativei #SolidarSocial, care livrează mese calde refugiaților.

02
/06
/22

Fidel misiunii sale de a cultiva pasiunea publicului tânăr și foarte tânăr pentru arta cinematografică, programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie). Calendarul evenimentelor include anul acesta o amplă selecție de filme dedicate copiilor și adolescenților, ateliere creative și cursuri de jurnalism de cinema, dar și o prezentare în premieră a opționalului de educație cinematografică, care va fi testat pe parcursul unui an școlar la Colegiul Național Gheorghe Șincai din Cluj-Napoca, la inițiativa Asociației Festivalului de Film Transilvania (AFFT).

02
/06
/22

Pe 8 și 9 iunie, bibliotecarii din județul Gorj vor participa la un nou atelier de educație media organizat de Asociația One World Romania și Mediawise Society – centrul de resurse și formare în domeniul educației pentru competențe media și digitale din România. Am deschis seria de cursuri în Dâmbovița și Tulcea, unde au participat peste 45 de bibliotecari din cele două județe.

02
/06
/22

Lungmetrajele „Light Sleeper”, cu Willem Dafoe și Susan Sarandon în distribuție, și „Dom Hemingway”, cu Jude Law și Mădălina Ghenea, vor avea premiera la Warner TV în primul weekend din luna iunie. „Viața de noapte/ Light Sleeper”, scris și regizat de Paul Schrader, scenarist al unor filme ca „Taxi Driver” și „American Gigolo”, a avut premiera în competiția Berlinalei din 1992.

02
/06
/22

Filmul documentar Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va fi prezentat, începând cu 6 iunie, în cadrul programului FilMARe a Muzeului de Artă Recentă din București (MARe). Delta Bucureștiului este al doilea documentar de lungmetraj al regizoarei, cunoscută deja publicului pentru Marussia (2013). Povestea este spusă prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, filmul urmând să aibă premiera în cinematografe în toamna acestui an.