Kunsthalle Bega prezintă expoziția „Mușchi de fân pe munte de panglici” de Oláh Gyárfás
https://www.ziarulmetropolis.ro/kunsthalle-bega-prezinta-expozitia-mus%cc%a6chi-de-fa%cc%82n-pe-munte-de-panglici-de-olah-gyarfas/

Între 27 noiembrie 2020 şi 24 ianuarie 2021, spaţiul timişorean Kunsthalle Bega găzduieşte expoziţia „Szénaizmok szalaghegyen / Muşchi de fân pe munte de panglici”, semnată de artistul Oláh Gyárfás.

Un articol de Liliana Matei|24 noiembrie 2020

„Gyárfás este o apariție spectaculoasă imposibil de trecut cu vederea, fizic și vestimentar, nefiind deloc conștient de impactul pe care prezența lui îl produce. A fost unul dintre primii artiști la care ne-am gândit pentru spațiul Kunsthalle Bega Box, propunerea lui de a prezenta două creaturi magice, protectoare, perfect sincronizată cu contextul contemporan în care arta se întoarce spre sculptură.” Alina Cristescu

„Mă consider sculptor. Am îndrăznit anul acesta să trec în cealaltă parte a artei, să mă întorc la sculptură. Am observat că nici la piesele vestimentare nu lucrez ca un designer. Mă interesează în primul rând materialul, pe care îl modelez eu înainte ca și lutul sau piatra. Sunt preocupat de compoziția lui, de procesul prin care a devenit țesatură.” Oláh Gyárfás

„Crocote și Leucrocote*1, Szénaizmok și Szalaghegyen2 au blană din solzi și organe de fân la vedere; gât, coadă și piept de lup, spinare de măgar, gură până la urechi și un os neîntrerupt în loc de dinți. Au coarne moi și mobile, ochi la copite, franjuri de capră și labe de câine. Au piele de războinic pansat cu pânză și ar putea imita delicat vocea omenească. Sunt făcute din lemn, pânză de cânepă, făină și fân, quoi de plus doux? (ce ar putea fi mai blând?). Materialitatea lor te împrietenește imediat cu ele. Sunt (animale) de casă.” Dana Diminescu

Deschidere: vineri, 27 noiembrie, între orele 18.00 – 21.00
Program de vizitare: marți – sâmbătă: 12.00 – 18.00

Proiect realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Timișoara și al Consiliului Local Timișoara.

05
/04
/17

“Rerotikon”, prima expoziție de artă erotică găzduită de Galeria Rotenberg-Uzunov din București, va fi vernisată joi, 6 aprilie, ora 19.00. Semnatara picturilor expuse este tânăra artistă Diana Manole, care explorează puterea de seducție a nudurilor umane, cu accente vintage din pin-up-ul american într-o combinație cu tușa mult mai recentei Școli de la Cluj.

30
/03
/17

Prințul Charles a sosit, în această dimineața, la Muzeul Național al Satului "Dimitrie Gusti", fiind întâmpinat de directoarea instituției, Paula Popoiu, și de Irina Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii. Alteța Sa Regală a fost primită cu pâine și sare.

26
/03
/17

Muzeul Național de Artă al României, în parteneriat cu Institutul Francez, vă invită marți, 28 martie 2017, orele 18.30, la conferința „Victor Brauner, pictopoet și iluminator”, susținută de Mihaela Petrov, critic și istoric de artă. Conferința face parte din seria de evenimente ce marchează luna martie ca lună a Francofoniei.

20
/03
/17

Fotograful Mircea Albuțiu vă prezintă 10 imagini din seria de 40, numită New Energy. Seria a fost expusă la Arcade 24 în Bistrița Năsăud în septembrie 2015; în 28 aprilie 2017 va fi vernisată la Teatro Jose Lucio da Silva din Leiria, Portugalia iar în august 2017 la sediul ICR din Lisabona.

01
/03
/17

Povestea mărţişorului a supravieţuit în diferite forme până în prezent, de la firul simplu răsucit în alb şi roşu până la cel virtual. Mărţişor, Mărţişug sau Marţ era consemnat de etnologii începutului de secol XX ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la români, dar şi la bulgarii şi albanezii din Balcani. Ţăranii păstrau obiceiul în fiecare început de primăvară, ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului.

27
/02
/17

O schiţă realizată de Rembrandt, care reprezintă un câine, a fost autentificată după ce timp de 250 de ani a fost atribuită unui pictor german specializat în tablouri cu animale. Descoperirea a fost descrisă drept ”o senzaţie” de reprezentanţii Muzeului Herzog Anton Ulrich, din Braunschweig, unde schiţa a fost expusă timp de mai multe decenii şi era prezentată ca o lucrare a artistului Johann Melchior Roos.