La Marseillaise. Povestea imnului Franţei
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-marseillaise-povestea-imnului-frantei/

Atentatele teroriste de la Paris au transformat „La Marseillaise”, poate cel mai cunoscut şi admirat imn din lume, într-un imn al solidarităţii lumii civilizate împotriva terorismului. Marseieza a fost intonată de un înteg stadion, zilele trecute, la meciul amical Anglia – Franţa, de pe Wembley, şi va fi cântat înaintea tuturor meciurilor din prima ligă engleză din acest weekend. În Premier League evoluează un număr de 72 de jucători francezi.

Un articol de Petre Ivan|20 noiembrie 2015

Compusă în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1792 de Claude Joseph Rouget de Lisle, la Strasbourg, imediat după ce Franţa a declarat război Austriei, „La Marseillaise” l-a sensibilizat pe Napoleon la Austerlitz.

Primul titlu al Marseiezei a fost “Chant de guerre pour l’armée du Rhin” (“Cântecul de război al armatei de pe Rin”).

Pe 30 iulie 1792, melodia a fost cântată de soldații republicani din Marsilia la intrarea în Paris, de acolo venindu-i numele de “La Marseillaise”, iar la 14 iulie 1795, în mod oficial, acest cântec a devenit imn naţional.

În timpul Primului Imperiu şi al Restauraţiei, melodia a fost interzisă.

Deşi, iniţial, motivase că “La Marseillaise” poate incita masele la revoltă împotriva monarhiei, împăratul Napoleon le-a permis soldaţilor să cânte imnul după victoria răsunătoare împotriva trupelor aliate la Austerlitz.

Franţa s-a confruntat, săptămâna trecută, cu cele mai grave atentate din istorie, soldate cu 129 persoane ucise şi cu sute de răniţi. Atacurile teroriste comise la Paris, care au vizat şi Stadionul Stade de France, ce găzduia amicalul Franţa – Germania, au fost revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic.

Foto: La Marseillaise – wikipedia

24
/06
/14

În cadrul serialului „Iubiri care au făcut istorie”, Ziarul Metropolis vă prezintă poveștile de dragoste ale Reginei Maria (1875-1938), despre care se spunea că e una dintre cele mai frumoase și mai senzuale femei din Europa.

22
/06
/14

MARI FILME ROMÂNEȘTI UITATE. Debut în regie al directorului de imagine Nicolae Mărgineanu, „Un om în loden” (1979) este un mai mult decât onorabil film polițist, vizionabil și astăzi, în pofida a două mari ghiulele propagandistice care îl trag în jos.

08
/06
/14

A fost idolul masculin al oricărei femei. Era un amestec de straniu, de gesturi elegante. Avea magnetism, dar şi un dram de mister. Pe scenă, a fost un neuitat Romeo marcat de maladia marilor orgolii, un Hamlet romantic, apoi un Oedipe salvat de intensitatea liniştii tragice. Actorul Adrian Pintea ar fi împlinit anul acesta 60 de ani.

03
/06
/14

În perioada în care a jucat, Nineta Gusti (4/27 noiembrie 1913, Iași - d. 4 iunie 2002, Crevedia) a prins momentul de întâlnire a trei generaţii de actori glorioşi care au scris istoria teatrului românesc prin personajele lor. Succesul n-a vrăjit-o, actoria n-a fost o obsesie, iar retragerea n-a devenit o dramă. A bucurat multă lume cu hazul ei unic.

26
/05
/14

Jean Constantin n-a urmat o şcoală de actorie. Dar, exploatând comicul de situaţie cultivat în şcoala cupletului revuistic, apelând la umorul verbal și la efectele unei dicţii particulare, artistul a avut succes. La 83 de ani, când a murit, avea o popularitate uriaşă, ce-l menţinea pe „creasta valului”.

24
/05
/14

Ultima dorință a lui Constantin I. Nottara a fost ca lumea să nu-l uite. Marele actor a jucat timp de 60 de ani, 800 de roluri, și a trăit într-o casă construită din banii strânși de colegii de la Teatrul Național. Locuința, devenită apoi muzeu memorial, riscă să fie vândută.

09
/05
/14

Ar fi putut concura cu marile actriţe de la Hollywood, dar a ales să uimească Parisul. A devenit o stea în cinematografia franceză a anilor ’30. „Cea mai aristocratică dintre actriţe“, „regina teatrului din Paris“, „unica“, „extraordinara“, „inimitabila Elvira“, aşa cum o alinta presa, Elvira Popescu a cucerit publicul francez, îmblânzindu-i pe cei mai exigenţi critici. Cei mai renumiţi dramaturgi ai vremii au scris pentru ea.