La multi ani doamnei Olga Tudorache!
https://www.ziarulmetropolis.ro/la-multi-ani-doamnei-olga-tudorache/

Actriţa Olga Tudorache s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, la 11 octombrie 1929. A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951 şi începând cu luna septembrie a aceluiaşi an a devenit angajata Teatrului Tineretului din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt, până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul ‘Nottara’. La Teatrul Tineretului […]

Un articol de |11 octombrie 2012

Actriţa Olga Tudorache s-a născut la Oituz, judeţul Bacău, la 11 octombrie 1929.

A absolvit Institutul de Teatru din Bucureşti în 1951 şi începând cu luna septembrie a aceluiaşi an a devenit angajata Teatrului Tineretului din Bucureşti, unde şi-a desfăşurat activitatea neîntrerupt, până în 1966, când teatrul a fuzionat cu Teatrul ‘Nottara’.

La Teatrul Tineretului a jucat în numeroase spectacole, precum ‘Dealul vrăbiilor’ (1951), ‘De la patru în sus’ (1953), ‘Ani de pribegie’ (1954), ‘David Copperfield’ (1954), ‘Suflete tari’ (1957), ‘Antigona’ (1957), ‘Ocolul pământului în 80 de zile’ (1960), ‘Vulpile’ (1964) ş.a.

Şi pe scena Teatrului Mic, unde a rămas angajată până în 1978, a jucat o serie de roluri, care i-au pus şi mai mult în valoare talentul: a fost Ducesa de Gloucester în ‘Richard al II-lea’ (1966), Vitoria Lipan în ‘Baltagul’ (1968), Maria Magdalena în ‘Don Juan moare ca toţi ceilalţi’ (1970), Geronte (travesti) în ‘Vicleniile lui Scapin’ (1972), Madge în ‘Philadelphia eşti a mea’ de Bryan Friel (1974), Maria Vasilievna în ‘Unchiul Vanea’ (1978).

A mai interpretat personaje precum: Sarah în ‘Amintirile Sarah-ei Bernhardt’ (1985, colaborare la Teatrul ‘Nottara’), Elena Domnişor în ‘Să nu-ţi faci prăvălie cu scară’ (1985, colaborare la Teatrul Giuleşti), Paula în ‘Aimez vous Brahms’ (1986, spectacol jucat în Israel, la care a făcut şi regia şi dramatizarea), Mama în ‘Întâlniri în pădure’ (1993, colaborare la Teatrul Odeon), Regina în ‘Regina mamă’ (1997, colaborare la Teatrul Naţional Bucureşti), Emilia în ‘Cimitirul păsărilor’ (2000, colaborare la Teatrul Mic), Mama în ‘Peşte cu mazăre’ (2004, colaborare la Theatrum Mundi Bucureşti; a semnat şi regia spectacolului).

Din anul 1976, a fost conferenţiar universitar la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’, la catedra de actorie. Ca profesor, în perioada 1990-1997 a scos şase promoţii de actori. Retragerea efectivă din învăţământ a avut loc în 2000.

A jucat şi în filme: ‘Tudor’ (1962), ‘Răzbunarea haiducilor’ (1968), ‘Bietul Ioanide’ (1979), ‘Vreau să ştiu de ce am aripi’ (1983), ‘Domnişoara Aurica’ (1986), ‘Tusea şi junghiul’ (1990), ‘Doi haiduci şi o crâşmăriţă’ (1992), ‘O vară de neuitat’ (1993), ‘Faraon’ (2004). A efectuat, de asemenea, o serie de turnee în ţară şi în străinătate.

Dintre premiile şi distincţiile primite amintim: Premiul I pentru interpretare la Festivalul Naţional de Teatru (1969), Premiul revistei ‘Săptămâna’ pentru 25 de ani de activitate teatrală (1979), Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Braşov (1986), Premiul special al juriului la ‘Gala dramaturgiei româneşti actuale’ (Timişoara, 1987), Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporană (Braşov, decembrie 1997), Premiul Fundaţiei Tofan pentru Cea mai importantă personalitate teatrală a anului 1997 (decembrie 1997), Ordinul Naţional ‘Steaua României’ în grad de Mare Ofiţer acordat de Preşedintele României (2000), Titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti (2001), ‘VÂRSTA DE AUR – Premiul special’, distincţie a Ministerului Culturii şi Cultelor (2001), Trofeul Festivalului Naţional de Teatru ‘I. L. Caragiale’ (2004). A primit Premiul Criticii pentru Cea mai bună actriţă a anului 1997, acordat de secţia română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) – Fundaţia Teatrul XXI (februarie 1998), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în cadrul Galei Premiilor UNITER (martie 1999), Diploma de popularitate (Gala Premiilor UNITER, 2002).

Alte premii: Premiul pentru interpretare al Uniunii Cineaştilor din România, pentru rol principal feminin în ‘Drumul câinilor’ (1991) şi ‘Tusea şi junghiul’ (1992), Diploma Opera Omnia (Uniunea Cineaştilor, 1996), Diploma Artista de onoare a filmului românesc (2001), Premiul de Excelenţă (Centrul Naţional al Cinematografiei, 2002).

Actriţa Olga Tudorache a primit Marele Premiu al Municipiului Bucureşti la gala de decernare a premiilor municipalităţii pentru artă şi cultură, secţiunea „Artele spectacolului”, care a avut loc la 14 decembrie 2009 pe scena Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Capitală.

La 8 aprilie 2010, Olga Tudorache a jucat pentru cea de-a 250-a oară pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, rolul principal în spectacolul „Regina Mamă” (regia Gelu Colceag). Interpretarea Olgăi Tudorache a fost distinsă cu Premiul AICT pentru cea mai bună actriţă a anului 1997 şi Premiul Tofan pentru cea mai importantă personalitate teatrală a aceluiaşi an.

 

Sursa: Agerpres

28
/01
/15

Dacă nu ar fi existat, cu siguranţă, ar fi trebuit inventat. Nu ştim cum. Habar nu avem. Nu avem informaţii cu privire la o astfel de invenţie! Omenirea e departe de asemenea performanţe. Până la urmă, tot natura face ce vrea.

28
/01
/15

Compozitorul de muzică de film Hans Zimmer a fost dat în judecată, fiind acuzat că a copiat piesa principală din lungmetrajul "12 ani de sclavie/ 12 Years A Slave" din coloana sonoră a serialului TV "Neveste disperate/ Desperate Housewives".

28
/01
/15

Istoricii aflaţi în căutarea mormântului unuia dintre cei mai mai renumiţi scriitori spanioli, Miguel de Cervantes, au anunţat, luni, că au descoperit sub capela unei biserici din Madrid fragmente dintr-un sicriu pe care sunt gravate iniţialele romancierului.

28
/01
/15

Actorul american Sean Penn va primi premiul César pentru întreaga activitate în cadrul celei de-a 40-a ediţii de acordare a prestigioaselor trofee franţuzeşti dedicate cinematografiei, care se va desfăşura pe 20 februarie, la Paris.

27
/01
/15

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu a pregătit publicului la final de ianuarie un cadou plin de muzică și culoare! Spectacolul „Zbang – A Musical Abba Fantasy” produs de Departamentul de Artă Teatrală din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu în colaborare cu TNRS se va juca începând din acest an în sala mare a teatrului. Primele două reprezentații vor avea loc vineri, 30 ianuarie și sâmbătă, 31 ianuarie, ora 19:00.

27
/01
/15

Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureatul premiului Nobel pentru literatură pe anul 2010, va debuta ca actor la vârsta de 78 de ani, într-un spectacol de teatru care va avea premiera în această săptămână la Madrid.

27
/01
/15

Atelierul organizat de Revista de Povestiri se află la a doua ediție și îi are ca antrenori pe ilustratorul Robert Obert și pe scenaristul și scriitorul Felix Tzele. Înscrierile sunt deschise până pe 4 februarie, iar perioada de desfășurare este 7 februarie – 22 martie.

26
/01
/15

Actriţa Cristina Stamate a fost operată pe cord deschis, intervenţia a constat în înlocuirea valvei mitrale cu o proteză şi montarea a trei by-pass-uri aortocoronariene pentru revascularizarea muşchiului cardiac, a anunţat luni Spitalul Sanador, care a precizat că actriţa este la terapie intensivă.

26
/01
/15

Cântăreţul grec Demis Roussos a murit la vârsta de 68 de ani, învins de cancerul la stomac, pancreas și ficat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, într-un spital din Atena, a declarat pentru publicaţia Le Figaro fiica artistului, Emily.

26
/01
/15

Seria „Operă în concert” continuă la Sala Radio, după titluri rare ca Ora spaniolă de Ravel sau Ariadna la Naxos de Richard Strauss. „NORMA”, celebra creaţie a lui Bellini, devenită atât de cunoscută mai ales graţie ariei "Casta diva" şi datorită interpretării magistrale a Mariei Callas, va prinde viaţă vineri, 30 ianuarie (19.00), la Sala Radio, într-o distribuţie de excepţie, sub bagheta lui TIBERIU SOARE, la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio.

26
/01
/15

CRONICĂ DE FILM Un lucru e cert, iar „American Sniper”/„Lunetistul american” nu face decât să-l reconfirme: lui Clint Eastwood îi plac drapelul american, luptele şi, mai presus de orice, armele.