Lansare de carte: „Deborah” de Cătălin Mihuleac
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansare-de-carte-deborah-de-catalin-mihuleac/

Editura Humanitas vă învită luni, 16 decembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanul „Deborah” de Cătălin Mihuleac, volum publicat în colecţia „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, coordonată de Andreea Răsuceanu.

Un articol de Liliana Matei|14 decembrie 2019

Deborah este un roman alimentat de studiul evenimentelor și jurnalismului din epoca interbelică, care imaginează apoi destinele întortocheate ale personajelor în comunism și în perioada postcomunistă și care nu ignoră nimic din ce este uman și surprinzător în noi, chiar și umorul, ironia sau erotismul și chiar în cele mai dureroase și de neînțeles dintre situații. La eveniment vor vorbi: Cătălin Mihuleac, Tania Radu și Radu Paraschivescu.

Cartea comprimă câteva intervale esențiale din istoria României – între 1918 și 2018 –, concentrate în jurul poveștilor de viață ale unor evrei din Bucovina, unul dintre fire urmărind chiar viața lui Deborah, născută la Câmpulung și deportată împreună cu membrii familiei într-un sat ucrainean de peste Nistru. Prigoana evreilor e văzută prin ochii lui Deborah, în scene foarte puternice, ca și episoadele care surprind deportările în Transnistria, într-un tablou de epocă ce reunește personaje memorabile. Antisemitismul românesc din perioada interbelică, prea puțin discutat, este reprezentat prin câteva personaje centrale sau episodice inspirate din realitate – pamfletarul care aprinde violența naționalismului extremist sau studentul legionar care acționează omorând și care este disculpat de întreaga societate.

„Există eroine de roman care intră între coperte greu, ca într-un corset. Pe altele, capitolele flutură fără grație, aidoma hainelor uzate pe o sperietoare din lanul de grâu. Nu-i cazul lui Deborah. Deplasându-se – în pantofi cu talpă de lemn, pe tocuri sau în baston – de la o perioadă istorică la alta, în cei aproape o sută de ani ai săi de viață, ea nu este o simplă eroină de roman. Ea este o femeie-roman, ea este un veac de femeie, ea este o istorie vie. Îmbolnăvitoare și tămăduitoare, brutală ca un sloi și tandră ca un gheizer, umană și inchizitoare, perversă și naivă, bine-venită și regretabilă, imprevizibilă și descifrabilă, montană și oceanică, Deborah face din cititor ceea ce a făcut în timpul scrierii romanului din autor – un gigolo de conversație, un secretar de plictiseală, un sparring partner de polemică, un bursier de insomnii. Suferind cronic de nesomn, Deborah este un personaj la care scriitorul și cititorul visează într-o deplină solidaritate.“ – Cătălin Mihuleac

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici.

La fel ca cele două volume anterioare ale proiectului lui Cătălin Mihuleac, Deborah nu este o carte tipică a literaturii Holocaustului. Un lucru bine observat de presa din Austria, Germania sau Elveția, odată cu traducerea în limba germană a romanului America de peste pogrom, cu titlul Oxenberg & Bernstein, numit pe rând „o dramă emoționantă”, „o tragedie impresionantă”, „melodramă rece” sau „basm ironic”. „Limba scriitorului Cătălin Mihuleac vădește o plăcere barocă de a povesti, ideile sale sunt nu arareori drastice până la acerbe, iar acțiunea atinge o temă neîndrăgită în Europa de Est: antisemitismul din țările socialiste. Că lui Mihuleac i-a reușit un roman de un comic debordant în ciuda acestui fundal serios dovedește măiestria lui de povestitor.”, spune Sigfried Schibli în cronica din Basler Zeitung. Iar Andreas Platthaus scrie pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung: „romanul se dovedește o confruntare de neuitat cu istoria: nu doar că este istorisită crima uriașă, pe exemplul unui pogrom în general necunoscut, cu o vizualitate pe care o știam numai de la cei mai mari, de la Primo Levi, Imre Kértesz, Jean Améry, Robert Antelme; dar este oferită și o schiță sumbră a României de după revoluția din decembrie 1989 și a tuturor ciudățeniilor sociale și comerciale ale deceniilor care i-au urmat.”. Iar Gabriel Rath declara în Die Presse am Sonntag:„Nu există nimic comparabil cu istorisirea lui Mihuleac, decât poate romanul „Nouă cufere” al lui Béla Zsolts. […] Pur și simplu totul se potrivește, fiecare personaj, fiecare frază, fiecare cuvânt. Cătălin Mihuleac a compus o capodoperă. O carte mai bună nu veți citi în acest an.”

În următoarea săptămână sunt programate alte trei întâlniri cu scriitorul Cătălin Mihuleac, la Brașov, Galați și Iași, în turneul de lansare a romanului „Deborah”:

– sâmbătă, 14 decembrie, ora 18:00, CenaKLUb Tiuk (nr. 136), cu Cătălin Mihuleac,  la Librăria Humanitas Brașov. Invitați, alături de autor, Anca Zaharia și Mihail Vakulovski.

– marți, 17 decembrie, ora 18:00, Lansare a romanului „Deborah” în Librăria Humanitas Galați. Alături de Cătălin Mihuleac vor fi Doru Căstăian și Cezar Amariei.

– miercuri, 18 decembrie, ora 18:00. Cătălin Mihuleac în dialog cu Maria Florea, jurnalist senior TVR Iași, la Librăria ”Orest Tafrali” din Iași.

O recomandare de lectură de la Radu Paraschivescu înainte de lansare: „O aventură răscolitoare şi totodată un pariu: acela de a scrie despre lucruri cumplite mobilizând, printre altele, resursele unui comic de situaţie şi de limbaj greu de găsit în literatura română de azi.”

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.