Lansare de carte: „Deborah” de Cătălin Mihuleac
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansare-de-carte-deborah-de-catalin-mihuleac/

Editura Humanitas vă învită luni, 16 decembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanul „Deborah” de Cătălin Mihuleac, volum publicat în colecţia „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, coordonată de Andreea Răsuceanu.

Un articol de Liliana Matei|14 decembrie 2019

Deborah este un roman alimentat de studiul evenimentelor și jurnalismului din epoca interbelică, care imaginează apoi destinele întortocheate ale personajelor în comunism și în perioada postcomunistă și care nu ignoră nimic din ce este uman și surprinzător în noi, chiar și umorul, ironia sau erotismul și chiar în cele mai dureroase și de neînțeles dintre situații. La eveniment vor vorbi: Cătălin Mihuleac, Tania Radu și Radu Paraschivescu.

Cartea comprimă câteva intervale esențiale din istoria României – între 1918 și 2018 –, concentrate în jurul poveștilor de viață ale unor evrei din Bucovina, unul dintre fire urmărind chiar viața lui Deborah, născută la Câmpulung și deportată împreună cu membrii familiei într-un sat ucrainean de peste Nistru. Prigoana evreilor e văzută prin ochii lui Deborah, în scene foarte puternice, ca și episoadele care surprind deportările în Transnistria, într-un tablou de epocă ce reunește personaje memorabile. Antisemitismul românesc din perioada interbelică, prea puțin discutat, este reprezentat prin câteva personaje centrale sau episodice inspirate din realitate – pamfletarul care aprinde violența naționalismului extremist sau studentul legionar care acționează omorând și care este disculpat de întreaga societate.

„Există eroine de roman care intră între coperte greu, ca într-un corset. Pe altele, capitolele flutură fără grație, aidoma hainelor uzate pe o sperietoare din lanul de grâu. Nu-i cazul lui Deborah. Deplasându-se – în pantofi cu talpă de lemn, pe tocuri sau în baston – de la o perioadă istorică la alta, în cei aproape o sută de ani ai săi de viață, ea nu este o simplă eroină de roman. Ea este o femeie-roman, ea este un veac de femeie, ea este o istorie vie. Îmbolnăvitoare și tămăduitoare, brutală ca un sloi și tandră ca un gheizer, umană și inchizitoare, perversă și naivă, bine-venită și regretabilă, imprevizibilă și descifrabilă, montană și oceanică, Deborah face din cititor ceea ce a făcut în timpul scrierii romanului din autor – un gigolo de conversație, un secretar de plictiseală, un sparring partner de polemică, un bursier de insomnii. Suferind cronic de nesomn, Deborah este un personaj la care scriitorul și cititorul visează într-o deplină solidaritate.“ – Cătălin Mihuleac

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici.

La fel ca cele două volume anterioare ale proiectului lui Cătălin Mihuleac, Deborah nu este o carte tipică a literaturii Holocaustului. Un lucru bine observat de presa din Austria, Germania sau Elveția, odată cu traducerea în limba germană a romanului America de peste pogrom, cu titlul Oxenberg & Bernstein, numit pe rând „o dramă emoționantă”, „o tragedie impresionantă”, „melodramă rece” sau „basm ironic”. „Limba scriitorului Cătălin Mihuleac vădește o plăcere barocă de a povesti, ideile sale sunt nu arareori drastice până la acerbe, iar acțiunea atinge o temă neîndrăgită în Europa de Est: antisemitismul din țările socialiste. Că lui Mihuleac i-a reușit un roman de un comic debordant în ciuda acestui fundal serios dovedește măiestria lui de povestitor.”, spune Sigfried Schibli în cronica din Basler Zeitung. Iar Andreas Platthaus scrie pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung: „romanul se dovedește o confruntare de neuitat cu istoria: nu doar că este istorisită crima uriașă, pe exemplul unui pogrom în general necunoscut, cu o vizualitate pe care o știam numai de la cei mai mari, de la Primo Levi, Imre Kértesz, Jean Améry, Robert Antelme; dar este oferită și o schiță sumbră a României de după revoluția din decembrie 1989 și a tuturor ciudățeniilor sociale și comerciale ale deceniilor care i-au urmat.”. Iar Gabriel Rath declara în Die Presse am Sonntag:„Nu există nimic comparabil cu istorisirea lui Mihuleac, decât poate romanul „Nouă cufere” al lui Béla Zsolts. […] Pur și simplu totul se potrivește, fiecare personaj, fiecare frază, fiecare cuvânt. Cătălin Mihuleac a compus o capodoperă. O carte mai bună nu veți citi în acest an.”

În următoarea săptămână sunt programate alte trei întâlniri cu scriitorul Cătălin Mihuleac, la Brașov, Galați și Iași, în turneul de lansare a romanului „Deborah”:

– sâmbătă, 14 decembrie, ora 18:00, CenaKLUb Tiuk (nr. 136), cu Cătălin Mihuleac,  la Librăria Humanitas Brașov. Invitați, alături de autor, Anca Zaharia și Mihail Vakulovski.

– marți, 17 decembrie, ora 18:00, Lansare a romanului „Deborah” în Librăria Humanitas Galați. Alături de Cătălin Mihuleac vor fi Doru Căstăian și Cezar Amariei.

– miercuri, 18 decembrie, ora 18:00. Cătălin Mihuleac în dialog cu Maria Florea, jurnalist senior TVR Iași, la Librăria ”Orest Tafrali” din Iași.

O recomandare de lectură de la Radu Paraschivescu înainte de lansare: „O aventură răscolitoare şi totodată un pariu: acela de a scrie despre lucruri cumplite mobilizând, printre altele, resursele unui comic de situaţie şi de limbaj greu de găsit în literatura română de azi.”

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”