Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini
https://www.ziarulmetropolis.ro/commedia-dell-arte-o-istorie-a-spectacolului-in-imagini/

Editura Nemira publică în colecţia Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută şi coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar şi a intrat în toate bibliografiile de la facultăţile de artă.

Un articol de Petre Ivan|13 octombrie 2016

Volumul este tradus de Victor Scoradeț și se va lansa în cadrul Festivalului Național de Teatru 2016, pe 27 octombrie, de la ora 16.00, la ceainăria Cărturești Verona, în prezența autorului și a traducătorului.

Formă teatrală, dar și politică și socială, commedia dell’ arte rămâne un fenomen irepetabil în istoria artei. Cu tot cu lumea lui pestriță, cu tot cu libertățile și rigorile lui, spectacolul acesta nu a dispărut niciodată.

Dincolo de prejudecăți, dincolo de frivolități, el continuă cu alte măști, în alte timpuri și în alte locuri. În lucrarea inegalabilă scrisă de regizorul David Esrig, bestseller în Germania, povestea ei fascinează pe măsură ce se scrie, atentă la tot ce se află pe scena de un fel sau altul și în jurul ei. Istorie și poveste, știință și artă, commedia dell’ arte se arată într-o carte indispensabilă.

Această lucrare este și urmarea spectacolelor mele și a descoperirii faptului că teatrul are un limbaj aparte, iar commedia dell’ arte e forma cea mai pură a teatrului. Amestecul permanent de negoț cotidian, proclamații politice, arderi pe rug, procesiuni bisericești și carnavalești, de spectacole oferite de scamatori sau de comedianți făcea din piață un creuzet în care se contopeau realități brutale și reprezentarea lor simbolică și-i conferea Commediei o ancorare atât de solidă în omenesc și în real, încât, împreună cu publicul ei simplu, necioplit, reușea să facă saltul uluitor până la cea mai înaltă măiestrie. – David Esrig

Despre David Esrig

David Esrig s-a născut în 1935 la Haifa, iar în 1938 se întoarce în România, ţara natală a părinţilor. Între 1953-1958 este student la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale“ Bucureşti (Facultatea de Regie). După mai multe spectacole montate în țară, în 1965 are un turneu la Théâtre des Nations, Paris, cu „Troilus şi Cressida” şi „Umbra”.

Primește Premiul „Théâtre des Nations“ pentru ambele montări și Premiul Criticii franceze pentru cea mai bună montare străină în stagiunea 1964/1965 la Paris.

Din iulie 1983 este director artistic general al teatrului din Essen, iar în 1993 a pus bazele Academiei de Teatru şi Film Athanor, o şcoală particulară care a devenit, în 1999, Academia Athanor – instituţie de învăţământ artistic superior finanţată de statul german.

Foto: David Esrig , Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).