Le Figaro: Cristian Mungiu, un geniu al Carpatilor
https://www.ziarulmetropolis.ro/le-figaro-cristian-mungiu-un-geniu-al-carpatilor/

Sub titluri ca ‘+După dealuri+: Cristian Mungiu exorcizează România’ (Le Monde), ‘Cristian Mungiu, un geniu al Carpaţilor’ (Le Figaro), ‘Exorcism în stil românesc’ (20minutes) sau ‘Cristian Mungiu oferă o anumită idee despre cinema’ (La Croix), presa franceză scrie în termeni elogioşi despre cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, ‘După dealuri’. Pelicula a câştigat […]

Un articol de Andrada Văsii|21 noiembrie 2012

Sub titluri ca ‘+După dealuri+: Cristian Mungiu exorcizează România’ (Le Monde), ‘Cristian Mungiu, un geniu al Carpaţilor’ (Le Figaro), ‘Exorcism în stil românesc’ (20minutes) sau ‘Cristian Mungiu oferă o anumită idee despre cinema’ (La Croix), presa franceză scrie în termeni elogioşi despre cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, ‘După dealuri’. Pelicula a câştigat la ultima ediţie a Festivalului de la Cannes premiul pentru scenariu.

În 2005, la mănăstirea Tanacu, în regiunea cu populaţie extrem de superstiţioasă a Moldovei, o femeie a murit într-un rit de exorcizare, practicat în condiţii neclare. Întreaga ţară a fost atunci impresionată de acest groaznic fapt divers care a devenit treptat un fapt social. Arestat alături de călugăriţele care i-au fost complice, preotul a fost judecat şi în cele din urmă eliberat în 2011 din cauza unui viciu de formă. Cristian Mungiu a găsit în această întâmplare adevărată sursa de inspiraţie pentru un film despre obscurantismul religios şi aberaţiile administrative rămase din vremea lui Ceauşescu, scrie Le Monde. Cel de-al treilea film al regizorului recompensat cu Palme d’Or la Cannes în 2007 pentru ‘4 luni 3 săptămâni 2 zile’, opune o patimă mistică şi o iubire profană, care declanşează o serie de evenimente unde îşi găseşte loc şi supranaturalul, adaugă cotidianul francez.

La 44 de ani, Cristian Mungiu se impune ca mare cineast, un adevărat regizor supradotat, scrie şi Le Figaro. În 2005 l-a întâlnit pe Bertrand Tavernier, care venise în România să turneze ‘Căpitanul Conan’, aminteşte cotidianul francez. ‘Am început ca stagiar şi după trei luni am fost promovat al doilea asistent al regizorului’, spune Mungiu. Tavernier îşi aduce aminte bine de tânărul Mungiu de atunci: ‘Am descoperit la el calităţi remarcabile, energie, amabilitate, povesteşte cineastul. Este singurul din echipa tehnică română care a primit o primă şi care a mers în Franţa la ultimele cinci zile de filmare.’

‘Fiecare film al lui Cristian Mungiu este un şoc, un miracol’, spune Bertand Tavernier, impresionat de ‘După dealuri’. ‘Ai impresia că planul este extinderea personajului, că vine din mişcarea lui interioară şi nu din decizia regizorului’, adaugă cineastul.

Cosmina Stratan şi Cristina Flutur au primit amândouă premiul de interpretare la Cannes pentru rolurile principale din film. Eroinele sunt atât de adevărate, de unice, încât au cucerit publicul de la Cannes.

‘Cinematografia pare inventată pentru Cristian Mungiu. +După dealuri+ este o minune’, mai scrie Le Figaro. ‘Trebuie să faci de toate în viaţă. Ca de exemplu să mergi să vezi un film românesc care durează două ore şi jumătate’, recomandă cotidianul. ‘Filmul său este de o putere rară, de o simplitate fără egal. Acolo unde alţii ar folosi majuscule, el vorbeşte limba lui naturală. Este limba cinematografiei, a inteligenţei, a sensibilităţii’, mai scrie Le Figaro.

De-a lungul celor două ore şi jumătate, filmul pune sub lupă comunitatea, îndeosebi prin intermediul instituţiilor: spitalul în care victima este internată scurt timp, înainte să fie trimisă la mănăstirea în care se amestecă medicină şi superstiţii, orfelinatul din care tinerii trebuie să plece la 18 ani, familia care preia copiii şi închiriază camerele fără să aştepte plecarea definitivă a foştilor chiriaşi, relatează şi cotidianul La Croix.

Este o operă de o mare bogăţie a detaliilor, care oferă o oglindă a României de astăzi, dar şi o reflecţie asupra a ceea ce îi uneşte pe oameni – sau nu îi mai uneşte. ‘Caut întâmplări care permit o abordare pe mai multe paliere. Aceasta permite o dezbatere asupra stării societăţii şi deschide calea unei reflecţii mai complexe. Filmul nu este o critică la adresa bisericii sau a ortodoxiei române, nu judecă şi nu generalizează. Dar permite, de exemplu, abordarea rolului religiei, felul în care valorile sale profunde sunt cu adevărat asimilate – sau nu – de societate’, arată regizorul, citat de La Croix.

Publicaţia 20minutes recomandă şi ea publicului francez să meargă să vadă filmul, creaţie ‘cu calităţi mai mult plastice decât narative’, pentru că Mungiu face ‘cinema de înaltă calitate’. ‘Versiunea sobră a +Exorcistului+ nu are nevoie de efecte speciale pentru a traumatiza spectatorul, pe fondul unei iubiri interzise şi a abuzului de putere. Frumuseţea imponderabilă a imaginilor luate parcă din icoane bucură ochii, dar îngheaţă sângele’, încheie 20minutes.

Sursa: Agerpres

02
/02
/23

Conform UNICEF, performanța și adaptarea școlară a copiilor până în 10 ani este determinată de abilitățile sociale și emoționale dezvoltate până la vârsta de 6-7 ani. Într-un moment în care unul din 54 de copii se află în spectrul autist, necesitând încă din copilărie terapii lunare de până la peste 2,000 euro, o formă de terapie creativ-artistică vine să sprijine educația timpurie și îmbunătățirea calității vieții pentru copii neurodiverși și/sau cu dizabilități.

02
/02
/23

După relansarea Programului „Cantemir”, Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, dă startul înscrierilor la sesiunea din acest an a cunoscutelor programe de finanțare a traducerii cărților românești în străinătate: Translation and Publication Support Programme (TPS) și PUBLISHING ROMANIA. Cele două programe se adresează editorilor din afara țării și urmăresc facilitarea accesului la cultura română, prin sprijinirea traducerilor din autori români și a publicațiilor dedicate culturii și civilizației românești.

02
/02
/23

Institutul Cultural Român a lansat apelul la candidaturi pentru bursele ”Woodrow Wilson” care se vor desfășura în anul 2023. În cadrul acestui program, trei cercetători români vor primi câte o bursă în valoare de 14.000 de dolari, constând într-un stagiu de trei luni la Woodrow Wilson International Center for Scholars, din Washington DC.

01
/02
/23

Luna asta, la Teatrul Metropolis găsiți 13 spectacole în 22 de reprezentații. Care sunt nu doar tot atâtea ocazii de a avea o seară frumoasă, ci și povești de viață, emoții, gânduri și experiențe din cele mai diverse, care ne ating, ne mișcă și poate chiar ne schimbă cumva pe dinăuntru.

01
/02
/23

După succesul premierei oficiale cu „Cock” de Mike Bartlett, spectacol al Teatrului Stela Popescu în regia lui Tony Adam şi scenografia Mădălinei Mihai, avându-i în distribuţie pe Tudor Cucu Dumitrescu, Cristian Neacșu, Ioana Niculae, Cătălin Frăsinescu, o nouă reprezentaţie are loc pe 3 februarie, ora 19:00 la Teatrul Metropolis, Sala Olga Tudorache.

31
/01
/23

Radio România Cultural lansează a doua ediție a mesajului Rugă pentru pace, în cadrul Campaniei Viața într-o valiză, la un an de la invazia Rusiei în Ucraina, un război care a destabilizat o lume întreagă. Mesajul este citit tot de poeta Ana Blandiana, un simbol al libertății românești, scriitoarea care a transmis, în urmă cu un an, primul îndemn de pace printr-un scurt fragment din prefața cărții Ultimii martori de Svetlana Aleksievici, scriitoare născută în Ucraina și câștigătoare a premiului Nobel pentru Literatură.

31
/01
/23

Teatrul Coquette propune publicului la început de februarie patru spectacole de excepție: „Eu, Tu și copacul/Șah mat”, pe 4 de la ora 19.00, apoi „Doamne, ce zile minunate”, programat pe 10 la ora 19.00, iar pe 11 „Califul barză”, de la ora 11.00 și „Valsul hazardului”, de la 19.00.