Lionel Duroy – autorul romanului Eugenia, inspirat de Jurnalul lui Mihail Sebastian – la București și la Iași
https://www.ziarulmetropolis.ro/lionel-duroy-autorul-romanului-eugenia-o-ambitioasa-fresca-a-romaniei-anilor-1930-1940-inspirata-de-jurnalul-lui-mihail-sebastian-la-bucuresti-si-la-iasi/

În perioada 1–5 octombrie, scriitorul francez Lionel Duroy, autorul romanului Eugenia, o ambiţioasă frescă a României anilor 1930–1940 inspirată de Jurnalul lui Mihail Sebastian, va fi prezent la Bucureşti şi la Iaşi, invitat de Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT Iaşi) 2019, de Institutul Francez din România şi de Editura Humanitas Fiction.

Un articol de Petre Ivan|28 septembrie 2019

Programul evenimentelor

București – marți, 1 octombrie, ora 19.00
Lansarea romanului Eugenia, urmată de o sesiune de autografe
Librăria Humanitas de la Cișmigiu, bd. Regina Elisabeta nr. 38
Acces gratuit, în limita locurilor disponibile, pe baza unei rezervări prin Eventbook*
Invitați: Lionel Duroy, Mihaela Dedeoglu, Adina Dinițoiu
Moderator: Denisa Comănescu

București – miercuri, 2 octombrie, ora 19.00
Lionel Duroy în dialog cu cititorii și înregistrare în cadrul programului radio Le son des mots, realizat de Librăria Kyralina și Radio România Internaţional în parteneriat cu Institutul Francez din România
Librăria Kyralina, str. Biserica Amzei nr. 10

Iași, FILIT – joi, 3 octombrie, ora 14.30
Întâlnirile „Alecart“
Amfiteatrul Centrului de Limbi Moderne și Integrare Culturală „Grigore T. Popa”, str. Gheorghe Săulescu nr. 4
Invitați: Lionel Duroy, Herman Koch, Andreea Răsuceanu
Moderatori: Emil Munteanu, Nicoleta Munteanu

Iași, FILIT – vineri, 4 octombrie, ora 16.00
Scriitori în Centru
Casa FILIT, Piața Unirii
Invitați: Lionel Duroy, Dan Miron, Faruk Šehić
Moderator: Călin Ciobotari

Iași, FILIT – sâmbătă, 5 octombrie, ora 16.00
Lionel Duroy în dialog cu Simona Modreanu pornind de la romanul Eugenia
Institutul Francez din Iași, Sala „Benjamin Fondane”, bd. Carol I Nr. 26

Romanul Eugenia a apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Simonei Modreanu. În 2019, cartea a fost distinsă cu Premiul Anaïs Nin.

La mijlocul anilor 1930, după ce-l cunoaște la Iași în condiții dramatice, tânăra Eugenia Rădulescu se îndrăgostește de Mihail Sebastian, pe care-l va reîntâlni la București după terminarea studiilor. Povestea lor, peste care plutește mereu umbra actriței Leni Caler și a deziluziilor lui Sebastian, echivalează cu o trezire a conștiinței: din spectatoare indiferentă la antisemitismul crescând din țară, Eugenia va deveni un martor plin de revoltă al pogromului de la Iași și al zguduitoarelor schimbări politice din România, hotărâtă fiind să-l protejeze cu orice preț pe bărbatul iubit. Nu reușește să-l apere însă de destinul implacabil, căci pe 29 mai 1945 scriitorul este lovit de un camion. Pentru a-și desluși rădăcinile răului, după moartea lui Sebastian, Eugenia scrie atât istoria legăturii lor, cât și cronica unei lumi dezlănțuite.

„În ultimele pagini ale Jurnalului său, Mihail Sebastian nota că și-ar fi dorit să scrie o carte despre cel de-al Doilea Război Mondial, așa cum îl trăise el. A murit înainte de a putea face acest lucru, strivit de un camion sovietic. […] Prin apariția frumosului roman Eugenia, Lionel Duroy pare să fi dat propria versiune a cărții nescrise, tocmai ca să repare o nedreptate, să umple un gol, să-i împlinească visul celui dispărut la 38 de ani. Cu această carte, peste decenii, Duroy îi oferă un dar fratern lui Mihail Sebastian, pe care singurătatea l-a făcut să sufere atât.“ – Raphaëlle Leyris, Le Mondes des Livres

LIONEL DUROY, pe numele său complet Lionel Duroy de Suduiraut, scriitor și jurnalist, s-a născut în 1949 la Bizerte, în Tunisia. A făcut diverse meserii înainte de a fi cunoscut ca reporter pentru Libération și L’Evénement du jeudi. După apariția primului său roman, Priez pour nous (1990), și ecranizarea cu succes a acestuia, s-a consacrat exclusiv scrisului. De-a lungul timpului, a colaborat la scrierea a numeroase biografii ale unor personalități artistice franceze, semnând alături de acestea (Nicolas Vanier, Sylvie Vartan, Mireille Darc etc). Printre cele mai cunoscute romane ale sale se numără Comme des héros (1996), Des hommes éblouissants (1997), Trois couples en quête d’orages (2000) – de asemenea adaptat pentru marele ecran –, Le Cahier de Turin (2003), Écrire (2005), Le Chagrin (2010), pentru care i-a fost acordat Prix Marcel Pagnol în același an, L’Hiver des hommes (2012), pentru care a primit Prix Renaudot des lycéens în 2012 și Prix Joseph Kessel în 2013. Publicat în 2018, Eugenia (Humanitas Fiction, 2019) este cel de-al 17-lea său roman. În 2019, Lionel Duroy publică romanul Nous étions nés pour être heureux.

15
/02
/21

Autoarea bestselerurilor internaționale „Miniaturista” și „Muza” revine cu un roman luminos, puternic și emoționant despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Vă invităm să parcurgeți un fragment din „Confesiunea” (Editura Humanitas Fiction).

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.